Cum va fi impozitată industria hotelieră și a restaurantelor

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, Legea privind impozitul specific al unor activităţi care, prin derogare de la Codul Fiscal, instituie un nou sistem de impozitare în industria hotelieră şi de alimentaţie publică, impozitul specific fiecărui agent economic fiind calculat în funcţie de mai multe variabile, precum zona, coeficientul sezonier şi coeficientul de categorie a hotelului sau pensiunii, potrivit News.ro.

Camera Deputaţilor a adoptat legea în calitate de for decizional, cu 204 voturi ”pentru” 10 ”împotrivă” şi o abtinere. Proiectul a fost iniţiat de către deputatul PSD Mircea Dobre, iar cosemnatari au fost alţi 116 parlamentari social-democraţi. ”Sper că prin acest proiect să fie un prim pas spre dezvoltarea turismului ţinând cont de faptul că acest proiect de lege a fost cerut chiar de toţi operatorii de turism din România”, a declarat Dobre în plenul Camerei Deputaţilor.

Singurii opozanţi din Parlament ai proiectului au fost deputaţii UDMR. ”Grupul parlamentar UDMR a votat împotriva acestei legi. Eu nu ştiu care structură organizatorică a mediului de afaceri a fost în totalitate de acord cu acest proiect de lege, aşa cum s-a exprimat un coleg de-al nostru aici. Cel puţin din judeţul din care eu vin nu e de acord niciunul şi o să vedeţi că o să aveţi foarte multe probleme cu această lege”, a avertizat Marton Arpad.

Motivarea instituirii unui impozit specific acestor sectoare de activitate este legată de nivelul mare al evaziunii fiscale, legea fiind necesară, se arată în expunerea de motive, din ”necesitatea asigurării unui tratament fiscal echitabil în mediul economic care să respecte principiul proporţionalităţii. Noua modalitate de impozitare aplicabilă contribuabililor din sectorul turistic, restaraunte şi alimentaţie publică, va conduce la promovarea unei etici în afaceri, prin eliminarea unei concurenţe neloiale, creşterea conformării voluntare şi stimularea investiţiilor.

Astfel, impozitul va varia în funcţie de zona în care se află contribuabilul fiind stabilite cinci categorii distincte de zone, cu coeficienţi de zonă diferiţi: Bucureşti; opt poli (Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Sibiu, Timişoara); municipiile; oraşele şi staţiunile de interes naţional; zona rurală, Delta Dunării; staţiunile de interes local. Primele patru categorii sunt împărţite, la rândul lor, fiecare dintre ele, în alte patru zone, în funcţie de distanţa faţă de centrul localităţii. 

Legea introduce şi un coeficient sezonier care se referă la perioada de funcţionalitate a unităţilor de cazare în timpul unui an: mediul rural; litoralul; Delta Dunării; staţiunile montane; Bucureştii, cei opt poli, municipiile şi oraşele; staţiunile balneare. Ultimul coeficient este legat de numărul de stele sau de margarete al hotelului sau pensiunii.

Prin aplicarea acestor coeficienţi asupra fiecărei unităţi hoteliere sau de alimentaţie publică rezultă valori diferite ale impozitului specific datorat statului, de la o unitate sau alta. În calculul impozitului specific, mai sunt incluse numărul de locuri de cazare, suprafaţa utilă a locaţiei şi coeficientul de ajustare pentru spaţiul tehnic.