Dezastrul A320. Secretele ucigașe ale copilotului

Data publicării:
documente scoase din casa lui Lubitz - getty

Anchetatorii au găsit în casa copilotului Andreas Lubitz o scutire medicală ruptă, valabilă chiar pentru ziua zborului de la Barcelona la Dusseldorf. Copilotul nu le-a spus însă colegilor şi şefilor săi despre problemele medicale şi a urcat la manşa avionului.

„Au fost confiscate documente cu conţinut medical care indică o boală existentă împreună cu tratamentul corespunzător. Faptul că există scutiri medicale rupte printre alte documente care au fost descoperite, scutiri recente şi chiar din ziua accidentului, susţine presupoziţia bazată pe examinarea preliminară că decedatul şi-a ascuns boala faţă de angajator şi faţă de colegii săi”, a declarat Christoph Kumpa, procuror german.

Cu toate acestea, potrivit tabloidului Bild, Andreas Lubitz fusese depistat inapt de zbor la şcoala de aviaţie comercială din Phoenix (Arizona), unde sunt pregătiţi piloţii Lufthansa. Medicii stabiliseră că Lubitz era temporar inapt de zbor şi avea nevoie de „control medical special constant”. Lufthansa fusese informată despre situaţie, iar compania aeriană a transmis informaţia Autorităţii aeronautice federale germane.

Andreas Lubitz „a suferit de epuizare profesională şi depresie în anul 2009”, a declarat mama unei foste colege de liceu a copilotului, citată de Frankfurter Allgemeine Zeitung. În plus, în ultima vreme, Andreas Lubitz traversa o criză în relaţia cu prietena sa, de care se despărţise, situaţie care probabil i-a accentuat afecţiunile.

Pe de altă parte, jurnaliștii germani au obținut vineri informații de la Spitalul Universitar din Dusseldorf care ar indica faptul că pilotul suferea mai degrabă de o afecțiune fizică, și nu psihică.  Această afecțiune fizică ar fi încercat să o ascundă de șefii săi, iar scutirea ruptă găsită în apartament ar fi fost dată pentru această afecțiune fizică.

Medicul psihiatru Albert Veress a exclus, într-o intervenție în emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi24, posibilitatea - vehiculată în presă - ca Andreas Lubitz să fi făcut un atac de panică. Iată explicațiile:

Percheziții

Anchetatorii germani au controlat ambele locuinţe ale bărbatului în vârstă de 28 de ani. Andreas Lubitz avea un apartament de lux la Dusseldorf, pe care îl împărţea cu un bărbat, dar locuia uneori şi cu părinţii, în apropiere de Frankfurt. Poliţiştii au plecat cu saci de documente şi cu o unitate de computer. Lămuriri despre starea de spirit a copilotului ar putea veni în zilele următoare şi de la colegul lui de apartament, care a fost dus sub escortă la audieri.

Între timp, specialiştii au început să contureze un profil psihologic al copilotului german, iar informaţiile sunt tulburătoare. În 2009 tânărul şi-a întrerupt studiile pentru că suferea de sindromul „burn-out”, adică surmenaj fizic şi psihic cauzat de stres, muncă în exces şi un stil de viaţă haotic.

„A fost o perioadă mai lungă, în urmă cu şase ani, când şi-a întrerupt pregătirea. După aceea, el a fost verificat şi şi-a reluat pregătirea. După aceasta, a trecut toate examenele medicale și testele de zbor. Era 100% apt de zbor”, a declarat Carsten Spohr, șeful Lufthansa.

Verificări psihologice 

În ciuda asigurărilor date de conducerea companiei Lufthansa, experţii în siguranţa aeriană spun că piloţii de avioane sunt rareori verificaţi temeinic şi eficient în privinţa problemelor psihice, în pofida normelor internaţionale care solicită acest lucru.

„Nu există o evaluare reală a sănătăţii mintale. Îţi verifică ochii, urechile, inima - toate organele care încep să meargă prost atunci când îmbătrâneşti. Dar nu fac nimic pentru cap, nu”, a declarat John Gadzinski, căpitan la o companie americană.

„Trebuie să existe o relaţie de încredere, fiindcă pilotul va încerca mereu să-i ascundă doctorului anumite lucruri, pentru a primi brevetul cât mai repede şi cât mai uşor posibil”, recunoaște Thorsten Onno, medic.

Aceasta în timp ce unii comandanţi de zbor susţin că tragedia din Alpii Francezi nu trebuie să ducă la exagerări în privinţa controalelor psihologice.

„Colegii noştri nu pot merge la un psiholog înaintea fiecărui zbor. Acest lucru nu poate funcţiona în viaţa reală. Supravegherea permanentă nu este nici posibilă, nici necesară”, spune Markus Wahl, purtătorul de cuvânt al unei asociaţii a piloţilor.

Despăgubiri de peste 300.000 de euro pentru rude

Între timp, tot mai multe rude ale victimelor sosesc la locul tragediei, unde resturile umane sunt împrăştiate pe o suprafaţă uriaşă. Urmează identificarea pasagerilor, care va fi posibilă doar cu ajutorul testelor ADN.

„Nu am găsit nici măcar un corp intact”, a confirmat Patrick Thuron, de la Institutul de Criminalistică al Jandarmeriei franceze. „În mod normal, victimele rezultate în urma dezastrelor sunt identificate în proporţie de 90% pe baza amprentelor dentare”, precizează el.

„Responsabilitatea aparţine guvernelor şi companiilor aeriene. Sper să ia măsuri pentru a se asigura că ceea ce s-a întâmplat fiului meu nu se va mai întâmpla niciodată nimănui altcuiva”, spune un tată îndurerat.

„Am avea motive pentru a urî sau pentru a ne răzbuna, dar acest lucru nu va ne va ajuta în niciun fel, ci ne-ar face doar rău”, afirmă și o mamă.

Fiecare dintre familiile victimelor va primi peste 300 de mii de euro, din partea asiguratorului companiei Lufthansa. În afara acestei sume, rudele vor primi din partea operatorului aerian câte 50 de mii de euro.

Alte opt astfel de cazuri au umbrit istoria aviaţiei, când piloţii au prăbuşit intenţionat aeronave pline cu pasageri. Cel mai sângeros bilanţ, cu 217 de morţi, a fost înregistrat în 1999, când un Boeing aparţinând Egypt Air Flight s-a prăbușit în Atlantic, după decolarea de pe aeroportul JFK din New York. Şi în acest caz, pilotul a părăsit cabina, iar copilotul i-a condus pe toţi spre moarte, repetând în şoaptă "Mă încredinţez lui Dumnezeu".

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri