Remus Pricopie: Profesorii nu au voie să devină agenţi comerciali. Despre sacrificiile pentru educaţie făcute de părinţi, dar şi de dascăli
Deşi oficial educaţia e gratuită în şcolile româneşti, părinţii scot din ce în ce mai mulţi bani din buzunare pentru rechizitele copiilor şi pentru renovarea claselor. Pentru elevi, şcoală şi propria pregătire, şi dascălii contribuie din salariu. Dincolo de lipsuri sunt însă şi nereguli: profesori care vând cărţi sau materiale auxiliare în şcoli ca să mai scoată un ban în plus.
Primul an din învăţământul obligatoriu, clasa 0, pare a fi la această oră în stadiul de testare. Statul oferă câteva jocuri şi planşe, nu şi manuale sau caiete de lucru, în condiţiile în care elevii trebuie să înveţe să scrie şi să citească.
Un lucru este însă cert, aflăm de la ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. „O zonă care are din punctul meu de vedere o dimensiune ilegală este vânzarea de cărţi şi auxiliare în şcoli [de către profesori – n.red.], vânzare care e susţinută de unele edituri din România. Profesorii nu au voie să devină agenţi comerciali”, atrage atenţia oficialul la Digi24, în emisiunea Kilometrul 0.
El a făcut demersuri către inspectoratele şcolare „să abordeze şi această problemă. Dacă un părinte doreşte o carte, o cumpără din magazin şi cu factură”, subliniază ministrul.
Un exemplu vine de la Colegiul Mircea Cristea din Braşov, unde fiecare părinte a plătit câte 49 de lei pentru a cumpăra cele şase caiete necesare în clasa pregătitoare. „Nu mi se pare normal, în condiţiile în care vorbim despre învăţământ de stat, dar sacrificii facem, pentru că suntem părinţi şi trebuie. Trebuie să înveţe copiii după ceva, nu?”, afirmă mama unui elev, Ramona Cojocaru.
Sacrificii fac şi dascălii. De mai bine de 20 de ani, Dana Coşer lucrează ca învăţătoare şi de multe ori a fost nevoită să dea bani din propriul salariu pentru a-şi desfăşura orele în condiţii normale. „E mult mai uşor să am caietul acesta special, cum îl numim noi, şi să mai am şi o fişă de lucru în completare, pe care din când în când o fac eu la xerox. În momentul în care xeroxez la şcoală, m-ajută şcoala, dar e alb-negru, pe când mie îmi trebuie color”, arată cadrul didactic.
Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar ridică neputincioşi din umeri, având în vedere că Ministerul Educaţiei ar trebui să asigure toate materialele necesare. „Clasa pregătitoare este acum la început şi ca în orice casă nouă când intri n-ai multe lucruri. Încet, încet le faci, te perfectionezi, te dezvolţi”, consideră Mihaela Zugravu, inpector pentru învăţământul primar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov.
Sume mari de bani din buzunarul părinţilor pleacă şi spre fondul clasei sau fondul şcolii, adică o altă ilegalitate, spune ministrul Educaţiei. „Să spui, şi pe un ton patetic, că nu ai bani de cretă şi trebuie să faci fondul clasei... nu e adevărat. Creta se cumpără din [fondurile de] cheltuieli materiale [ale instituţiei de învăţământ]”, arată Remus Pricopie, subliniind că apar şi situaţii în care la finalul anului rămân bani necheltuiţi din acest fond de cheltuieli.
Un studiu realizat de Asociaţia Salvaţi Copiii arată că, în timp ce gratuitatea sistemului de învăţământ este garantată prin Constituţie, costurile reale plătite de părinţi ajung în medie la 1500 de lei în mediul rural şi 2000 de lei pe an în cel urban.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
