„Aferim!”, filmul românesc din competiția oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin

Un șarpe de aproape un metru a fost găsit în peretele unei case din Constanța

Tânărul din Sibiu care și-a omorât iubita fusese internat la psihiatrie în urmă cu șase luni: Nu știm dacă și-a urmat tratamentul

Iron Man de România: Salvamontiștii au testat un rucsac zburător

Heat-flation și sog-flation

Accident în lanț pe DN1

Cine sunt iranienii fericiți că Raisi a murit

Nava scufundată lângă Sf. Gheorghe s-a izbit de un alt vas. Echipajul acestuia a salvat 8 marinari și a plecat spre Bulgaria (anchetă)

Tânără ucisă de iubitul drogat, la Sibiu. Prietenul criminalului: „Avea episoade în care disocia sau auzea voci. Ea l-a ajutat”

Băsescu: Ar fi o mare greșeală a României să nu dea Ucrainei un sistem Patriot

Filmul „Aferim!” ne deschide fereastra spre trecut, către începutul de secol XIX în Țara Românească, când toţi țiganii erau robi. Personajul principal, Carfin, interpretat de actorul Cuzin Toma, este urmărit de un zapciu și fiul său, pentru că se revoltă împotriva condiţiei de sclav.

Cuzin Toma, actor: A fost un pariu, în primul rând că toată radiografia asta istorică a fost pentru mine o informaţie nouă. Şi a trebuit să înţeleg un anumit tip de mentalitate. Deşi supus, deşi sclav, deşi dresat, liber în acelaşi timp.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, consilier istoric: Probabil că întrebarea continuă, aşa, de-a lungul secolelor, dacă ţiganii sunt sau nu sunt oameni, fiinţe umane, de unde vin? Este o continuă căutare, mai ales la jumătatea secolului al XIX-lea.

Fimul aduce în prim-plan şi o altă poveste, legată de moravurile acelor vremuri. Carfin, slugă la casa unui boier, este urmărit pentru aventura pe care ar fi avut-o cu Ilinca, soţia acestuia.

Mihaela Sîrbu, actriţă: Situaţii din astea se întâmplă şi acum, este vorba de o infidelitate, şi poate că doar repercusiunile acestei infidelităţi sunt diferite decât cele din ziua de azi.

Radu Jude, regizor: Asta a fost, de fapt, ideea mea principală: de a face un studiu comparat al istoriei mentalităţilor, să zic aşa, adică mă gândesc că întotdeauna noi considerăm că ideile pe care le avem, ceea ce gândim despre lume, despre oameni, despre viaţă sunt propriile noastre idei. De cele mai multe ori, ele sunt prinse prin aerului timpului.

„Aferim!” a fost filmat în Dobrogea, în Munţii Măcinului şi zona Giurgiului, cu un buget de un milion 400 de mii de euro. Cele mai multe dintre decoruri au fost reconstruite, pentru a ilustra influenţa turcă. De aici şi numele filmului, Aferim!, care înseamnă Bravo!

Andrei Rus, critic de film: Un astfel de film ca „Aferim!” e foarte important pentru că practic polemizează din aceste puncte de vedere, formal, ideologic, politic, din care priveşte trecutul. E altceva, e un alt tip de film istoric.

Între 5 şi 15 februarie, lungmetrajul Aferim! va reprezenta România la Festivalul Internaţional de la Berlin. Ultima prezenţă românească a fost în urmă cu doi ani, când pelicula „Poziția Copilului” a adus în ţară Ursul de Aur. Pe 6 martie, „Aferim!” va ajunge şi în cinematografele din România.