Băncile vor ca o directivă UE aplicabilă din 2016 să reglementeze conversia creditelor în valută

FOTO: MediafaxFoto

"Orice iniţiativă privind conversia creditelor în valută trebuie să ţină cont de principiile stipulate de Directiva europeană 17 din 2014, care stabileşte că operaţiunile de conversie se vor efectua la cursul de schimb de la data acesteia. Aşa cum a anunţat încă din luna septembrie 2014, deşi Directiva europeană 17 are ca termen de aplicabilitate luna martie 2016, CPBR consideră că elaborarea unei legislaţii naţionale care să se armonizeze cu principiile Directivei este posibilă chiar din acest an, aşa încât orice operaţiune de conversie ulterioară acesteia să se bucure de garanţia respectării principiilor Directivei", se arată într-un comunicat al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), citat de Mediafax.

Referitor la unele propuneri legislative sau ale societăţii civile care vizează impunerea altui curs de schimb faţă de cel al pieţei pentru conversia creditelor acordate în franci elveţieni, CPBR arată că această problema nu poate fi tratată decât punctual, între băncile care au acordat astfel de credite şi clienţii acestora, pentru găsirea de soluţii viabile.

"Atragem atenţia că impunerea pe cale legislativă a unor soluţii care nu respectă principiile economiei de piaţă sau se îndepărtează de principiile europene în domeniu pot genera, pe lângă lipsa de predictibilitate în domeniile activităţii economice şi investiţionale, a unor situaţii inechitabile în rândul clienţilor. Spre exemplu, persoane care au contractat credite de sute de mii sau milioane de franci elveţieni sau alte valute pentru investiţii în afaceri imobiliare ar beneficia de aceleaşi condiţii ca cei care în mod obiectiv nu-şi mai pot achita ratele lunare pentru singura proprietate familială cumpărată", potrivit sursei citate.

În ceea ce priveşte proiectul de lege al insolvenţei persoanelor fizice, Consiliul Patronatelor Bancare din România arată că o astfel de lege este binevenită dacă va fi bine definită şi reglementată şi va putea reprezenta un instrument de soluţionare doar pentru unele cazuri extreme.

"O astfel de lege ar fi deci benefică doar în măsura în care nu va încuraja abuzurile în aplicare şi lipsa de disciplină la rambursare în rândul persoanelor fizice, ci dimpotrivă va determina aceste persoane să îşi gestioneze cât mai eficient bugetul de care dispun şi să facă o reală prioritizare a cheltuielilor şi a nevoilor curente. Din păcate, ca şi concept, până în prezent considerăm că el nu a fost corect promovat şi nici mediatizat, deoarece a fost circulat ca o soluţie percepută ca potenţial salvatoare pentru consumatorii care, mai mult sau mai puţin, pe o durată mai lungă sau mai scurtă de timp, se confruntă cu unele dificultăţi financiare, însă doresc să-şi menţină nivelul de trai actual chiar în condiţiile scăderii veniturilor după perioada de criză", mai arată patronatul.

Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Ţiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România. Cele şase bănci deţin circa jumătate din totalul activelor bancare din sistem şi peste o treime din personalul din domeniu.