România aplică printre cele mai mici redevenţe din lume la extracţia hidrocarburilor

În timp ce guvernul promite decuplarea politicului de la companiile de stat, un șef din PNL tocmai ce a adunat a patra funcție în stat

De la primăria de comună la ambasadă: 270 de angajați din instituții centrale și locale, detașați peste hotare fără concurs

Dublă crimă în Teleorman

Imagini șocante: Două femei, lovite pe trotuar de un șofer care a pierdut controlul unei mașini sport

Toți angajații primăriei Cluj-Napoca primesc spor de condiții vătămătoare

Taxă de 50 de lei pe cearșaf pe plajă la Mamaia

Cum ar fi vrut guvernul Ciolacu să scape de deficit. Tanczos Barna: Un scenariu idealist. O să ne bucurăm dacă avem stagnare economică

Propunerea UDMR pentru eficientizarea companiilor de stat: autoritățile locale să poată comasa servicii

Tanczos Barna, reacție în scandalul CSM: „11.000 de lei nu e o pensie mică”

85 la sută din aceşti bani provin de la companiile care extrag petrol şi gaze naturale.

Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor, anunţa recent că statul vrea să colecteze mai mult din redevenţe.

„Vrem să colectăm din redevenţe mai mult decât încasăm acum pentru că suntem în situaţia de a colecta cel mai puţin din UE la acest capitol. Redevenţele pentru gazele naturale vor fi recalculate şi vor fi diferite în funcţie de provenienţă (gaze convenţionale, gaze de şist sau gaze din Marea Neagră)", confirmase anterior ministrul delegat al Energiei, Constantin Niţă.

Cum va fi făcută diferenţierea? "În funcţie de modul de exploatare a gazelor, unde este mai greu, ce costuri implică", spunea Niţă, care anunţa că îşi doreşte implicarea puternică a statului român, prin companiile pe care le controlează, în exploatarea gazelor naturale.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi.

Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

Anul trecut, Traian Băsescu cerea Guvernului să revizuiască tot sistemul de redevenţe legat de resursele naturale din România.

Băsescu a declarat luni că, alături de soluţia retragerii proiectului de lege privind Roşia Montană din Parlament, ar trebui operate modificări legislative asupra Legii minerilor, pentru creşterea redevenţei, sau a altor acte normative.

"Legea nu poate să cuprindă atribuţiuni care sunt ale Executivului. Această exploatare, dacă se va face sau nu, trebuie făcută în interiorul legislaţiei existente, cu creşterea redevenţei de la 4 la 6%, aşa cum s-a stabilit şi cu avize date de instituţiile executive autorizate să facă acest lucru. Toată lumea trebuie să înţeleagă că nu e o capcană, ci o chestiune de asumare şi de respectare a statului de drept (...) Facem din puterile în stat un ghiveci. Or, Ponta trebuie să scape de laşitate ca să fie prim-ministru...şi să mai renunţe la şmecherie", a spus Băsescu.

Pentru că nu a putut creşte redevenţa, Guvernul a introdus la începutul anului o taxă specială, de 0,5% din venituri.

Noile biruri nu şi-au atins însă ţinta. Statul a încasat în jumătate de an doar un sfert din cât şi-a propus.

Taxele puse companiilor energetice

Suma estimată 635 milioane de lei

Suma încasată 158 milioane de lei

Încasări din total 24%

„Fiecare guvern şi-a urmărit prorpiul scop, să-şi atragă electorat. Au negociat moale pentru că au câştigat de la companii care au extras diverse materii prime din subternanul României. Nu putem dovedi, dar se vede că nimeni nu a făcut presiune ca aceste redevenţe să crească, deşi statul român a pierdut foarte mult”, a susținut Sergiu Voicu, reporter la secția Economic.