Ministrul Energiei asigură că România nu riscă să rămână în beznă. Finalizarea hidrocentralelor începute şi blocate este prioritară
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, dă asigurări că România nu se află în pericol de a rămâne fără electricitate în perioada primului tur al alegerilor prezidențiale, pe model iberic, așa cum prezintă unele dezinformări din mediul online. De asemenea, pentru o consolidare energetică eficientă, ministrul de resort a subiliniat importanța deblocării și finalizării proiectelor hidroelectrice.
În urma unor dezinformări apărute în social media, Sebastian Burduja a luat poziție și a făcut următoarele precizări.
„Pe reţelele de socializare au început să fie distribuite numeroase postări care anunţă producerea unei pene de curent în ţara noastră, în perioada primului tur de scrutin. Mesajele, false şi deosebit de grave, induc ideea că întreruperea energiei electrice va fi folosită pentru anularea alegerilor, iar unele îndeamnă populaţia să retragă masiv banii din bănci.
Repet, repet, repet: din toate datele pe care le avem la acest moment, nu există niciun risc de blackout în România. România nu ajunge în beznă, chiar dacă cei care răspândesc aceste mesaje de panică îşi doresc asta cu tot dinadinsul.
Cine răspândeşte astfel de dezinformări, prin care bagă spaima în populaţie, trebuie să suporte consecinţele. Fac un apel public către toţi românii să se informeze din surse oficiale", a transmis Burduja, potrivit Agerpres.
Proiectele începute înainte de '89 trebuie finalizate
România propune, pentru prima dată, un cadru legislativ prin care proiectele hidroenergetice cu grad ridicat de execuţie vor putea fi declarate oficial proiecte de securitate naţională.
„Pentru prima dată, România propune un cadru legislativ prin care proiectele hidroenergetice cu grad ridicat de execuţie vor putea fi declarate oficial proiecte de securitate naţională. România nu îşi poate permite să ţină pe loc investiţii de miliarde de euro în producţia de energie, aici, la noi acasă.
Am prezentat în CSAT proiectul de lege care transformă hidroenergia românească în obiectiv de securitate naţională.
Securitatea naţională este prerogativa statelor membre, aşa cum prevede chiar Tratatul UE, art. 4 alin. (2). Este dreptul şi datoria noastră să ne asigurăm energia, siguranţa, viitorul. De aceea, proiectul prezentat astăzi în faţa CSAT:
- asigură finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 în maxim 3 ani de la începere;
- permite derogări punctuale de la legislaţia de mediu, achiziţii şi fond forestier;
- instituie un regim accelerat de autorizare, expropriere şi construire;
- transformă marile baraje în zone protejate de drone sau alte ameninţări;
- face posibilă finalizarea urgentă a amenajărilor Răstoliţa, Jiu, Olt, Cerna, Paşcani şi altele
CSAT şi-a exprimat acordul de principiu. Urmează procedura de avizare interministerială, adoptarea în Guvern şi parcurgerea circuitului legislativ în Parlament, în procedură de urgenţă.
Birocraţia nu poate avea întâietate în faţa dreptului românului la energie sigură, ieftină şi produsă în România. Fiecare zi de întârziere înseamnă facturi care nu scad, bani pierduţi, locuri de muncă necreate şi o vulnerabilitate în plus în ceea ce priveşte securitatea energetică”, explică ministrul Energiei.
În prezent sunt necesare mai mult de 200 de avize şi autorizaţii pentru a face o hidrocentrală, iar 10 hidrocentrale aproape finalizate (760 MW putere instalată) sunt blocate de peste trei decenii. De asemenea, procedurile complicate durează mai mult decât construcţia propriu-zisă.
