Sezonul de iarnă a început și astronomic. Solstițiul de iarnă: 21 decembrie 2019 a fost cea mai scurtă zi din an

Data actualizării: Data publicării:
A început sezonul de iarnă 2019 și din punct de vedere astronomic. Google dedică un logo special în ziua de 22 decembrie 2019, practic prima zi de iarnă
A început sezonul de iarnă 2019 și din punct de vedere astronomic. Google dedică un logo special în ziua de 22 decembrie 2019, practic prima zi de iarnă Foto: captură

Iarna 2019-2020 a început și din punct de vedere astronomic. Ca în fiecare an, deși sezonul de iarnă calendaristic sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit Observatorului astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

În acest an, solstițiul de iarnă are loc pe 22 decembrie, la ora 06:19. Ca urmare, Google a dedicat sezonului de iarnă astronomic o grafică specială, așa-numitul google doodle, prin care marchează acest eveniment: a început iarna 2019!

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor (durata cu lumină) va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

Ce înseamnă astronomic solstițiul de iarnă

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Editor web: Liviu Cojan

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri