Investițiile statului, mister pentru ministrul Energiei

Confiscarea profiturilor de către stat, prin transformarea acestora în dividende care să ajungă la acesta, lasă companiile din Energie fără bani de investiții, explică analiștii. Ministrul de resort este astfel contrazis, după ce a afirmat public că, dimpotrivă,  firmele de stat sunt motivate să facă investiții.

Ministrul Energiei, Anton Anton, continuă să apere decizia statului de a obliga companiile la care este acționar majoritar să verse 90% din profit sub formă de dividende. Statul speră că astfel se va îmbogăți cu banii necesari acoperirii deficitului bugetar.

Ministrul crede că luând banii companiilor de stat acestea vor fi mai motivate să facă investiții. Companiile de stat vor fi impulsionate să facă mai multe investiţii şi nu să păstreze banii în rezerve, după ce Guvernul va decide distribuirea către acţionari a 90% din profitul obţinut, a declarat, luni, ministrul Energiei, Anton Anton, într-o conferinţă de specialitate.

El a fost întrebat cum vor fi afectate investiţiile companiilor de decizia Guvernului, care a aprobat recent un memorandum prin care cel puţin 90% din profitul companiilor de stat va merge în dividende.

"Dacă aş fi constatat că firmele la care avem participaţii au făcut investiţii din banii pe care i-au câştigat, atunci aş fi fost deranjat de faptul că profitul dispare. Dar, după ce am văzut că firmele au acumulat banii în vistierie, mândrindu-se cu faptul că au nişte rezerve, faptul că aceste rezerve trec, şi subliniez chestia asta, nu intră în buzunarul investitorului ca dividende, intră în bugetul naţional şi se reîntorc din bugetul naţional pentru investiţii, eu cred că e vorba de circulaţia banilor mai repede şi poate că acest lucru va eficientiza investiţiile, va creşte numărul de investiţii", a spus ministrul.

Acceași idee fusese formulată de către Anton Anton și săptămâna trecută. ”Hai să ne înţelegem. Dacă am fi proprietarul unei firme, cum ar fi ea, ce am face cu banii? Am împărţi banii ăştia şi am zice: acestea sunt dividende şi acestea sunt investiţii. Atâta vreme cât statul face investiţiile... el face, statul până la urmă decide că facem investiţia aia, facem investiţia aia sau aia, eu nu cred că e chiar aşa o mare disperare că adună banii la un loc şi zice anul ăsta ţi-i dau ţie”, a răspuns ministrul unei întrebări.

Ajutorul companiilor de stat doar cu acord al Comisiei Europene

Afirmațiile lui sunt respinse de specialiștii din domeniu. Statul nu poate finanța o companie de stat fără acordul Comisiei Europene și fără a fi respectate reguli precise. Odată ce i s-a confiscat profitul, compania rămâne fără bani de investiții, spune un specialist din industria energetică. ”Nu pot fi dați bani niciunei companii fără o notificare a Comisiei Europene. Dacă se obține aprobarea ca ajutor de stat eligibil, este foarte complicat. Dacă nu, se consideră că este ajutor de stat (nelegal – n.red). Când i-ai luat banii și i-ai dus la bugetul de stat s-a terminat”, spune el.

În ceea ce privește companiile listate situația este și mai complicată. Pe lângă stat, acestea au și numeroși acționari privați. ”Cum să finanțezi tu stat investițiile, ce faci cu ceilalți? Trebuie să faci majorare de capital (la care ceilalți sunt obligați să participe pentru a își menține cota in companie – n.red.)”, spune acesta.

Consultant fiscal Dan Schwartz confirmă și el faptul că statul nu poate da bani companiilor în care este cel mai mare acționar. Aceasta se întâmplă doar cu acordul Comisiei Europene sub regulile precise ale ajutorului de stat. (Odată ce a ieșit din companie – n.red.) statul face cu banul ce vrea, nu se întorc obligat la aceasta. Dacă este scos profitul compania este lăsată fără cash flow”, spune el.

Un caz practic ce arată că o confiscare a profiturilor lasă o companie fără investiții s-a întâlnit anul trecut. În toamna lui 2017 operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, controlat de stat prin Ministerul Economiei cu peste 58% din capital, reacționa public după ce a fost pus în situația de a vărsa dividende suplimentare de 171 milioane lei. ”Transelectrica va fi obligată să contracteze împrumuturi pe termen mediu și lung încă din primul semestru al anului viitor (2018 – n.red.) pentru a-și putea finanța proiectele de investiții, dintre care unele sunt considerate de interes strategic la nivel european”, spuneau oficialii companiei la acel moment.