DIGICULT. Povestea vieții unui scriitor român, „adoptat” și premiat în Elveția
Scriitorul Cătălin Dorian Florescu a reușit o performanţa unică în străinătate. Ţara sa de adopţie, Elveţia, l-a recompensat cu premiul pentru Cea mai Bună Carte a Anului pentru romanul „Jacob se hotărăşte să iubească”, carte care s-a vândut până acum în peste 50.000 de exemplare. Şi asta nu e tot: romanele sale au fost sau urmează să fie traduse în franceză, spaniolă, italiană, olandeză, slovenă, lituaniană, cehă, suedeză şi macedoneană.
Sâmbătă, la Digicult, Cătălin Dorian Florescu a povestit despre cum a ajuns să trăiască în Elveţia.
Este povestea unui personaj foarte interesant, absolvent de psihologie, autor de romane de ficţiune, premiat şi tradus în nenumărate limbi, dar atât de puţin cunoscut în ţara sa.
„Aveam 15 ani când am părăsit România, deci nu am decis nici s-o părăsesc, nici să ajung acolo unde am ajuns. Și rămasul în Elveția s-a petrecut printr-o coincidență care a durat câteva minute: o persoană, pe stradă, care ne-a dat un număr de telefon al unei alte persoane, care ne-a ajutat. Emigrantului îi este în mare parte egal unde rămâne, atât timp cât e țara liberă. Deci am rămas acolo. Cum am spus într-o proză scurtă, acum 10 ani, a fost un fel de loterie. Elveția e o patrie de loterie pentru mine, dar care, între timp, a devenit o patrie actuală. (...) Prietenii mei sunt elvețieni, am rutina mea în orașul Zurich, unde trăiesc”, a povestit Cătălin Dorian Florescu, în ediția din această sâmbătă a emisiunii Digicult.
„La România mă raportez cu delicatețe și dragoste”
Cu toate că trăieşte în Elveţia din 1982, subiectele cărţilor sale sunt tot despre şi din România. Chiar acţiunea romanului premiat se petrece în satul Tomnatic, din judeţul Timiş.„La România mă raportez cu delicatețe și dragoste, fără să creez o privire prea nostalgică, idealizată. Altfel n-ar funcționa romanele, ar fi kitsch. Privirea trebuie să rămână foarte clară: drama e dramă, crima e crimă, dictatura e dictatură. Dar, în jurul acestor lucruri poți aranja personaje care sunt pline de... totul”, a spus scriitorul.
Iar motivaţia acestor alegeri de teme, subiecte, personaje din cărţile sale este că Elveţia nu a reuşit să-l inspire.
„Ai putea scrie un roman despre plictiseală, dar este o mare artă să scoți un astfel de roman, fără ca el să fie plicticos. Caut viața puternică, neliniștea, dincolo de Elveția. Nu mi-a reușit un roman elvețian, dar nici măcar nu am simțit nevoia. Și nici măcar nu am găsit povestitori. Există zone rurale în Elveția, sate vechi, minunate, undeva în munți. Nu mai sunt multe. Niște oaze ale arhaismului, unde s-ar putea găsi astfel de personaje. În rest, Elveția este un spațiu aproape urban”, a detaliat Cătălin Dorian Florescu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
