Baloţii de paie, folosiţi în construcţii

Iron Man de România: Salvamontiștii au testat un rucsac zburător

Heat-flation și sog-flation

Accident în lanț pe DN1

Cine sunt iranienii fericiți că Raisi a murit

Nava scufundată lângă Sf. Gheorghe s-a izbit de un alt vas. Echipajul acestuia a salvat 8 marinari și a plecat spre Bulgaria (anchetă)

Tânără ucisă de iubitul drogat, la Sibiu. Prietenul criminalului: „Avea episoade în care disocia sau auzea voci. Ea l-a ajutat”

Băsescu: Ar fi o mare greșeală a României să nu dea Ucrainei un sistem Patriot

Primarul din Gorj care îl iubește pe Putin ar fi lovit cu mașina o tânără

La doar 17 ani, o fată și-a luat doctoratul în medicină

"E relativ ușor. Se așează balotul, se tratează pentru rozătoare, se ancorează foarte bine, se aplică lut între straturile de baloți, apoi se presează bine și se acoperă cu plasă. Din nou se prinde cu agrafe și se mai aplică o mână de lut", a explicat un muncitor tehnica de izolare.

Dana Andreş, doctorandă la Universitatea Tehnică, a făcut măsurători termografice pe pereţi realizaţi din baloţi de paie, dar şi pe pereţi din cărămidă. Concluzia este că baloții de paie au un transfer termic mult mai bun.

"Sunt singurii pereți care respiră, efectiv respiră, tencuiala de argilă ajutându-i să rețină căldura. Când, de exemplu, temperatura e foarte ridicată în încăpere, ei acumulează căldura. În momentul în care începe să scadă, ei o degajă", explică cercetătoarea.

Acum, aceasta face două case: una construită din baloți de paie și alta care va fi izolată cu paie. Costul unei astfel de locuinţe este mic. De exemplu, pentru o casa simplă, fară etaj, de aproape 120 de metri pătrați, baloții pot costa până la 1.000 de lei, la care se mai adaugă scheletul din lemn.

"În urma cercetărilor efectuate, am realizat primul proiect de acest gen. Structura va fi realizată din lemn, iar umplutura, din baloți de paie, care vor fi tencuiți cu argilă, după cum puteți vedea, argila care a fost scoasă de la fundații", a precizat Dana Andreş.

Şi în curtea Universităţii Tehnice din Cluj va fi ridicată o astfel de casă.

"O astfel de casă verde dorim să construim în partea din spate a clădirii Facultății de Instalații şi în această construcție, vom utiliza realizările colegei noastre", a spus Mircea Buzdugan, decanul Facultăţii de Instalații.

"O clădire verde, care totodată să creeze posibilitatea studenților, masteranzilor, să vadă aceste tehnologii, să vadă metodologia materialelor de construcţie, iar materialele folosite vrem să fie doar materiale eco", a completat Călin Ciucudean, directorul proiectului Casa Verde.

Datele ştiinţifice obţinute de tânăra cercetătoare vor fi publicate și în revistele de specialitate din străinătate.