Litoralul românesc, atracţie turistică şi culinară
Înradacinata pe plaiurile dunărene, bucataria grecească își dezvaluie aromele în tavernele întâlnite doar în câteva locuri de pe litoralul românesc. Nu sunt multe, dar fiecare încearca sa aduca ceva din savoarea Greciei.
George Ticu manager: "Am încercat sa aducem tot de acolo mai puţin nisipul oi marea, restul am încercat sa aducem tot de acolo: mâncarea, muzica, farfuriile, cum aţi vazut şi mai devreme, tradiţia lor, preparatele specifice".
Mihnea Hagiu, vicepreşedintele comunităţii greceşti din România: Mâncarea greceasca este o mâncare mediteraneana care are oi influenţe arabe ca sa spun aşa, este o mâncare foarte, foarte gustoasa. Rep: Aveţi un preparat preferat? Bunica mea facea când eram mic, brizola. Brizola este o friptura facuta într-un stil anume".
Indiferent de rețetă, rezultatul este unul delicios, astfel încât clien?ii nu se pot opri la un singur preparat.
Ionuţ Galani artist: Îmi place foarte mult calamarul prajit şi tzatziki, îmi place foarte mult. Îmi plac vinetele prajite şi salata de vinete.
O masa în Grecia e pusa în evidența, de obicei, cu o combinație de mâncaruri calde și reci. Se servesc și supe, ca prim fel, pentru ca apoi să continuăm cu o carne sau un pește fiert ori la gratar. De asemenea, sunt multe tocaniţe cu carne din care poţi sa alegi, precum şi bucaţi de carne la gratar sau clasicul miel sau porc la carbuni, numit "souvlaki". Chef Costel ne dezvaluie câte ceva din secretele unui preparat foarte cerut de clienţi în tavernele greceşti, midia Saganakis.
Costel Iosif, bucătar: Punem într-o tigaie midiile ca sa se deschida puţin, ca sa-şi dea drumul la apă, apoi punem sosul de roşii şi le lasam sa fiarba 7-8 minute, poate chiar mai puţin 6-7 minute, apoi adaugam brânza feta.
Nu putem vorbi despre tavernele greceşti fara sa va introducem în atmosfera acestora.
Clienţii se bucura atât de mâncare cât și de spectacolul dansurilor, oferite chiar de urmașii grecilor, stabiliți de generații la malul marii.
Cu fiecare ocazie, grecii ne arata ca la distracţie nu-i întrece nimeni. Niciun alt obicei nu este mai cunoscut decît spartul farfuriilor
Părăsim acum bucătăria grecească, dar rămânem în spațiul mediteranean, pentru a ne așteza la o masă...libanezã. E o bucătărie fascinantă, în care baza arabă s-a comppletat, în cel mai subtil mod cu putință, cu influențe ebraice, turcești și mediteranean euroepene.
Cristina Izol managerul unui restaurant libanez: Plăcintă cu zatar şi telemea, zatarul însemnând cimbru uscat. Avem salata de humus, salata de vinete Muntbal, chifteluţele vegetariene Falafel. Mai avem salata Taboule care este o salată din pătrunjel, guruguru care înseamnă un grâu fin măcinat, salata Facuşi - este salata cu crochete de lipie şi sos de rodii.
Falafel este probabil cel mai cunoscut aperitiv cald din bucãtãria libanezã. Pe românește, sunt chifteluțe din nãut. În Liban, este primul fel servit la iftar, masa de searã de dupã o zi de post, în perioada Ramadanului.
Bucătăria libaneză este consideratã mai sãnãtoasã decât cea româneascã, pentru că e bazatã pe cărnuri ușoare, precum pui și pește, pe un stil mult mai rafinat de a găti oaia, precum și pe multe legume proaspete, lactate și ierburi aromatice.
A mânca precum un libanez presupune un mic ritual. Masa începe cu aperitivele reci, continuã cu cele calde, care sunt urmate de grãtare de pește, vitã sau pui și, în final de desert.
Extravaganţa culinară, bogaţia miresmelor dată de condimente, dar și feeria culorilor fac din mâncarea libaneză una dintre cele mai căutate şi apreciate din lume.
reporter: Marian Cioacă
operator: Mihai Ciobanu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
