29 de ani de la adoptarea Proclamaţiei de la Timişoara
Se împlinesc 29 de ani de la momentul la care George Şerban lansa, de la balconul Operei, "Proclamaţia de la Timişoara". (VO) Documentul, citit în fața unei mari manifestări populare la care au participat 15.000 de timișoreni, avea să fixeze cadrul legal pentru desprinderea totală de vechiul regim. Cel mai cunoscut punct al Proclamației - punctul 8 - interzicea foștilor activiști comuniști și foștilor ofițeri de Securitate să ocupe funcții de conducere pentru câţiva ani. Niciodată nu a fos pus în aplicare. Astăzi, pentru unii tineri Proclamația de la Timișoara nu înseamnă nimic.
"Ce știi despre Proclamația de la Timișoara din 11 martie 1990? Nu am învățat încă despre ea la istorie. O să învățăm ora viitoare."
"Nu știm nimic despre asta!"
Proclamaţia de la Timişoara, documentul program în 13 puncte a fost citit în faţa timişorenilor de inițiatorul acestuia, George Şerban, în 11 martie 1990.
"A fost o atmosferă extraordinară. Proclamația a fost făcută pe baza a ceea ce s-a scandat în timpul Revoluției pe străzile Timișoarei. Rămâne ca un document programatic al Revoluției din decembrie 1989, din punct de vedere istoric are o însemnătate mare", spune Florian Mihalcea - preşedintele Societăţii Timişoara.
"E un spirit pe care e greu să ți-l reproduc. în general, mulțimile acționează cu totul altfel. Acolo, în mijlocul lor, simți că faci parte din ceva".
"Îmi pare rău că din Proclamația de la Timișoara s-a ales praful și pulberea."
"Cât de actuală credeți că mai este această Proclamație? Tot ca acum 30 de ani, 29, nu s-a schimbat nimic, nimic, nimic."
Cel mai controversat punct al Proclamaţiei de la Timișoara a fost Punctul 8.
"Articolul 8! Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate."
Ulterior, mai mulți parlamentari liberali: Mona Muscă, Eugen Nicolăescu, Viorel Oancea și Adrian Cioroianu au depus o inițiativă de transpunere a articolului 8 al Proclamației în lege. Documentul a stat aproape 10 ani în procedură legislativă. A fost adoptat, într-o primă formă, în 2006, de senatori. Patru ani mai târziu, a ajuns și pe masa deputaților. Ulterior, verificat de Curtea Constituțională. În 2012, judecătorii au declarat legea neconstituțională. Au considerat că lustrația se poate constitui ca reper moral, de rememorare a ororilor comunismului, nu ca formă de epurare sau răzbunare pentru alegeri ideologice. În 2013, legea a fost respinsă definitiv în Parlament.
"Am crezut că societatea românească va merge mai departe mult mai bine dacă cei care au fost în fruntea țării în perioada comunistă și erau membri devotați politicii lui Ceaușescu erau îndepărtați. Și eșalonul 2 și 3. Dar nu s-a putut, din păcate. Numai dacă tineretul se mobilizează și se prezintă la vot să schimbe ceva", susţine Viorel Oancea, fost deputat PNL.
"Este o pată pe obrazul clasei politice pentru că acest lucru trebuia rezolvat. Trebuia să plecăm de la un punct zero, să lichidăm cu trecutul și să începem să clădim ceva", conchide Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
