NATO şi Rusia, între război şi pace. Relaţiile dintre cele două puteri militare au oscilat în ultimii 25 de ani
SUMMIT NATO. Căderea Cortinei de fier dintre Estul şi Vestul Europei în 1989 a determinat NATO să se gândească la o nouă strategie europeană. Astfel, 1991 a fost anul primelor contacte între oficialii Federaţiei Ruse şi cei ai Alianţei Nord-Atlantice, în cadrul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic.
Un pas important în normalizarea relaţiilor dintre Moscova şi Alianţă a fost aderarea Federaţiei Ruse la programul Parteneriatul pentru Pace, în iunie 1994, în timpul războiului din fosta Iugoslavie. A urmat apoi momentul în care preşedintele rus Boris Elţîn a acceptat extinderea Alianţei în estul Europei.
„Construim o nouă alianţă, la fel cum poporul rus construieşte o nouă Rusie. Sunt convins că Rusia va deveni un partener respectat al NATO”, declara în 1997, la Helsinki, Bill Clinton, preşedintele SUA.
De asemenea, un moment istoric a avut loc cu ocazia SUMMITULUI NATO de la Paris, din mai 1997, când Alianţa şi Rusia au semnat Actul care stabilea relaţiile viitoare dintre cele două tabere. Pentru prima dată, ambele părţi au declarat că nu se consideră adversare.
SUMMIT NATO. O nouă extindere, care a cuprins şi România, a avut loc în 2004, când şi Estonia, Letonia şi Lituania, toate foste republici sovietice, au devenit membre NATO.
Prima ruptură serioasă între Rusia şi NATO a avut loc în august 2008, când trupele Moscovei au invadat Georgia. În pofida tensiunilor generate şi de proiectul american de amplasare a scutului antirachetă, în 2009 ministrul de externe al Poloniei a sugerat că Rusia ar putea deveni membră NATO.
În iunie 2011 are loc primul exerciţiu comun naval şi aerian NATO-Rusia.
SUMMIT NATO. Relaţiile dintre cele două tabere au încetat odată cu anexarea Crimeei de către Rusia, în martie 2014. Moscova a trimis soldaţi în uniforme fără însemne în Ucraina, ceea ce a provocat alertă la Bruxelles.
Nu a durat mult şi secretarul general al Alianţei a anunţat întreruperea oricăror legături între Rusia şi NATO.
„Suspendăm toată cooperarea cu Rusia, militară şi civilă, în Consiliul Rusia-NATO, în Consiliul de Parteneriat Euro-Atlantic şi Parteneriatul pentru Pace”, a declarat, în primăvară, Anders Fogh Rasmussen, secretarul general NATO.
După ruperea relaţiilor, Alianţa a continuat să monitorizete mişcările de trupe ale Rusiei la graniţa cu Ucraina, în condiţiile în care Moscova continuă provocările armate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
