Statul la stat | Cât de expuși sunt românii la informațiile false în timpul invaziei din Ucraina și ce ar trebui să facă autoritățile
De câțiva ani România se află în plin război informațional iar românii au devenit victime sigure. Ne sunt manipulate propriile emoții și am ajuns să distribuim masiv și fără discernământ, pe rețelele sociale, date false creând astfel haos. Puțini sunt cei care verifică o informație înainte de a da share. Statul român aproape că este spectator la toată această situație. Nu poate și nu știe cum să combată rapid și eficient dezinformarea în online. Urmăriți un nou episod al campaniei „Statul la stat”.
Imaginați-vă, că toate rachetele din imagine sunt de fapt informații false, zvonuri, frânturi de adevăr, pe care mulți dintre noi le primește și cu un simplu share le multiplică la nesfârșit creând haos. România, ca de altfel întreaga Europă, se află în mijlocul unui puternic război informațional. Suntem însă codașii Europei când vine vorba de verificarea informațiilor pe care le distribuim pe rețelele de socializare. Potrivit datelor Eurostat, doar 12 la sută dintre români fac o minimă verificare înainte să dea share unei informații.
Bogdan Oprea, expert în comunicare: Ca orice război, și în războiul acesta informațional, principala cauză este lupta pentru putere, fie că vorbim de o luptă între actori statali, fie că vorbim de o luptă între actori comerciali, este o luptă.
Primim informațiile false într-o formă bine cosmetizată astfel încât distribuirea lor să se facă rapid, aproape fără discernământ. Practic ne sunt exploatate propriile emoții, slăbiciuni, așteptări și dorințe. La asta contribuie din plin și algoritmii rețelelor sociale.
Florin Grozea, expert în comunicare online: Algoritmii aceștia sunt foarte inteligenți și se uită unde sunt punctele noastre vulnerabile și le folosesc cu o viteză și cu o precizie, dincolo de înțelegerile noastre ca oameni, care nu avem acces la atâtea și atâtea date.
Astfel, cu un simplu share, devenim fără să vrem părtași la adevărate campanii de dezinformare. Unele dintre ele, extrem de periculoase pentru că generează rapid o schimbare comportamentală a unor largi categorii de populație. Așa s-a întâmplat și pe data de 9 martie când zvonul că benzina și motorina se vor scumpi peste noapte s-a viralizat fulgerător și în doar câteva ore românii au blocat practic benzinăriile.
Reporter: Ati venit să alimentați?
Șofer: Da.
Reporter: De ce?
Șofer: Am auzit că se scumpește...
Șofer: Am văzut pe Facebook și am zis să fac și eu un plin, să bag mai repede motorină.
Reporter: Faceți plinul?
Șofer: Da.
„Am observat cât de ușor este să creezi dezordine socială prin simplul fapt că un anumit mesaj, profund neadevărat, totuși, între ghilimele, prinde la public”
Gabriel Diaconu, psihiatru: De ani de zile am observat cât de ușor este să creezi dezordine socială prin simplul fapt că un anumit mesaj, profund neadevărat, totuși, între ghilimele, prinde la public. Conceptul acesta a plecat din neuromarketing, apelează la niște paliere emoționale, nu raționale. La fel și aici, dacă iei fix aceleși mecanism din marketing și îl pui într-o altă zonă, mult mai sensibilă, politică, adversariat social, care se întâmplă, drepturi fundamentale ale omului, poți să induci în viața reală fenomene care cuprind mase largi de oameni.
În fața acestei situații statul român pare că nu are soluții. Prima bătălie cu dezinformarea în timpul pandemiei de COVID-19 a pierdut-o categoric. În fața valului de informații false, instituțiile statului au rămas pasive crezând că totul va trece de la sine. Nu fost așa.
Alina Bârgăoanu, expert în comunicare: Avem o parte considerabilă a populației care consideră că a fost mințită de către massmedia, că a fost minițită de către Guvern, că pandemia a fost de fapt inventată și că a fost de fapt o mega conspirație a uni grup restrâns de elite globale. Dezinformarea trebuie combătută atunci când apare. Mi se pare o eroare să credem că ea trece de la sine.
A început războiul din Ucraina și pare că suntem mai expuși ca oricând dezinformării din online. Norul radioactiv care se abate peste noi, războiul nuclear și epuizarea pastilelor de iod din farmacii, mobilizarea rezerviștilor și reintroducerea serviciului militar obilgatoriu sunt alte câteva exemple de informațiile false care s-au viralizat rapid și au generat panică. Instituțiile statului se mișcă greoi și ajung să reacționeze mult prea târziu, abia atunci când fakenews-ul ajunge să fie preluat într-un fel sau altul de o parte a presei centrale și deja produce efecte în societate.
Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt Guvern: Mecanismul depinde foarte mult și de modul în care circulă informația, pentru că sunt anumite informații care sunt propagate în mainstream, altele care rulează pe așa zise grupuri, mesaje date între prieteni, cunoscuți care află la a doua, a treia, a patra mână despre o situație pe care nu trebuie să o cunoscă nimeni pentru că ar fi ținută, între ghilimele, sub tăcere de către autorități.
Specialiștii în comunicare susțin că tocmai asta ar trebui să faca statul român. Să identifice din timp informațiile false care încep să se viralizeze pe rețelele sociale și să le combată cu informații corecte exact pe aceleași rețele sociale astfel încât viralizarea să fie stopată.
„Statul în general este dator să protejeze cetățenii dar se mișcă, istoric vorbind, mult mai greu decât cetățeanul”
Florin Grozea, expert în comunicare online: Statul în general este dator să protejeze cetățenii dar se mișcă, istoric vorbind, mult mai greu decât cetățeanul, sau poate ONG-urile care sunt mult mai flexibile. Și atunci da, statul român ar trebui să se înarmeze, între ghilimele, cu specialiști care înțeleg social media în acest moment și unde ne aflăm și să reacționeze mai repede.
Alina Bârgăoanu, profesor de comunicare: Mie mi se pare esențial, un pas esențial să existe acest sistem de early monitoring sistem, adică un sistem de avertizare timpurie, un sistem de verificare a acestor conținuturi care încep să se viralizeze și mai ales capacitatea de a combate aceste conținuturi în timp real.
Doar că, în acest moment, statul român nu are niciun fel de strategie în acest sens. Contracararea dezinformării se face haotic, târziu sau nu se face deloc.
Alina Bârgăoanu, profesor de comunicare: Ceea ce lipsește este integrarea experților și a demersurilor într-o structură informațională, evident civilă, care să acționeze în baza unui mandat cât se poate de bine stabilit, legal, de aici până aici, dincolo de aceste limite lucrurile nu se pot face.
Dincolo de reacția statului este esențial însă ca fiecare dintre noi să învețe cum să se protejeze în fața dezinformării online. Un prim pas ar fi ca, oricât de interesantă, amuzantă, revoltătoare ori înfiorătoare ni s-ar părea o informație primită pe rețelele sociale să o tratăm cu rezervă și să facem o minimă verificare înainte de a-i da share.
Editor : L.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
