Cine este bărbatul care a creat „super-leul”, prins după 6 ani. Banii falși erau atât de buni, încât i-au păcălit și pe specialiști
Un bărbat de 52 de ani, condamnat pentru un furt comis în urmă cu aproape 30 de ani, a fost declarat cel mai mare falsificator de bani de plastic din lume. A fost prins ieri, după 6 ani de căutări. Bancnotele de 100 de lei falsificate de el au trecut de sistemele băncilor de recunoaștere a banilor falși, iar agenții Europol au venit la București ca să afle cum a reușit.
Trei persoane sunt acuzate de DIICOT că au falsificat și plasat pe piață, timp de 6 ani, peste 1,7 milioane de lei, în bancnote de câte 100. Într-o casă din Capitală, procurorii și polițiștii au găsit un laborator cu imprimante și materiale de cea mai bună calitate. Liderul grupului, un bărbat condamnat pentru furt în anii 90, ar fi creierul din spatele acestei operațiuni de falsificare.
Bancnotele false puse în circulație de o grupare obișnuită sunt, în general, ușor de recunoscut. Sunt copii ale unor bancnote cunoscute, dar nu trebuie să fii expert să își dai seama că sunt din hârtie, au o calitate îndoielnică, iar culorile nu se apropiede cele de pe moneda autentică.
În schimb, bancnotele de 100 de lei pe care acești suspecți le-au fabricat în imprimeria lor sunt replicate fără greșeală.
Bogdan Ocnaru, jurnalist Digi24: Despre banii românești se spune că sunt cel mai greu de falsificat din lume. Acest individ a dus falsul la rang de perfecțiune. O recunosc și polițiștii și procurorii. Bancnotele de 100 au avut aproape toate elementele reproduse, așa cum apar pe bancnotele originale. Nici lucrătorii băncilor n-au știut cu ce au de-a face.
Mihaela Porime, procuror DIICOT: Liderul grupului îi coordona pe ceilalți, avea rolul de a procura materiale și instrumente necesare. Într-un intervat scurt a produs cele mai bune falsuri din istoria României, a devenit cel mai bun falsificator de bancnote din plastic din lume. DIICOT și poliția au desfășurat activități de monitorizare a fenomenului de contrafacere, iar ca urmare a calității reproducerii, acestea fiind din polimer, fals aproape imposibil de sesizat pentru cei care intrau în contact cu banii, din acest motiv a fost denumit, generic, „super-leu”.
Din 2014 și până acum, se presupune că în imprimeria clandestină au fost copiate 1,7 milioane de bancnote. Banii falși au ajuns în circuitul public prin magazinele mici, potrivit investigatorilor DIICOT. Liderul și iubita sa le alegeau doar pe acelea care nu aveau camere de supraveghere. Ei cumpărat apă sau alte produse ieftine pe care le plăteau cu hârtiile de 100 de lei. Restul pe care îl primeau era câștigul lor. Niciodată nu au fost neglijenți, nu plasau multe hârtii și nu cumpărau produse scumpe cu replicile.
Dar au făcut alte greșeli, iar ofițerii și agenții Direcției de Operațiuni Speciale le-au luat urma.
Mihaela Porime, procuror DIICOT: Procurorii DIICOT și politiștii ONC din DCCO au făcut 5 percheziții, 4 în București, una în Bușteni. Au destructurat un grup care se ocupă cu fals de monedă, deținere de instrumente pentru fals și înșelăciune. Începând cu 2014, suspecții s-au constituit într-un grup organizat. În această perioadă a fost identificată falsificarea a 17 mii de bancnote de 100 de lei.
Bărbatul considerat lider a fost condamnat în anii 90 pentru furt, iubita lui a fost prinsă în anii 2000, după ce a falsificat documente oficiale. A treia persoană nu este cunoscută cu antecedente. Suspecții au fost reținuți și vor fi duși în fața unui judecător cu propunere de arestare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
