IICCMER a făcut public numele altui torționar comunist: Constantin Istrate. Octavian Bjoza: „Îi scânteiau ochii de plăcere când ne tortura”
Cine este Constantin Istrate
Potrivit IICCMER, Constantin Istrate, de la Gherla, provenea dintr-o familie modestă. El s-a născut în Mălini, județul Suceava, în anul 1926. Anul acesta, Constantin Istrate a împlinit vârsta de 88 de ani.
Constantin Teodor Istrate a deţinut funcţii de conducere în Penitenciarul Gherla, începând prin a fi comandant de pluton (oct. 1954 – 1956), apoi ajutor de serviciu al comandantului şi locţiitor comandant pentru spate (1956 – iun. 1957), locţiitor comandant pentru pază şi regim (1957 – dec. 1958 şi 1 mart. 1959 – 1961), comandant (dec. 1958 – 1 mart. 1959).
Conform mărturiilor, Constantin Istrate era unul dintre cei mai rafinați în rândul gardienilor, cu treceri foarte bruște de la o stare la alta. El evita să lovească deținuții cu mâinile sau cu alte obiecte pentru a nu se murdări de sângele acestora. Astfel, încălța cele mai grele ghete sau cizme pe care le avea și lovea deținuții, care erau imobilizați la pământ.
Tot Constantin Istrate era cel care ținea legătura cu servicile secrete de atunci, el dădea mai departe informații despre deținuții politici de la Gherla, dar și despre cei care lucrau alături de el în sistem.
Constantin Istrate avea un mod bizar de a primi deținuții. În primele săptămâni îi izola într-un din camerele din penitenciar și le aplica corecții, astfel încât ei să se obișnuiască de la început cu acest mod de pedepsire și inclusiv cu felul său de a conduce închisoarea.
Octavian Bjoza, fost deținut politic la Gherla, a povestit, pentru Digi24, despre perioada în care Constantin Istrate deținea funcții de conducere în închisoarea comunistă.
„Îi scânteiau ochii de plăcere când ne tortura. Odată mi-a aplicat 25 de lovituri cu ciocanul de lemn la tălpi, după care, pentru că nu am plâns, mi-a mai tras încă 25. 40 de zile a trebuit să merg în genunchi şi în coate şi să mă ţin de marginile paturilor metalice pe care nu aveam voie să ne aşezăm. A fost unul dintre cei marii criminali ai temniţelor comuniste. Noi i-am iertat. Le-aş da pedeapsa cu suspendare, procesul e util nu pentru noi, care am părăsit 95% această lume, ci pentru generaţia tânără. Toţi vor să pară nişte sfinţi, şi Vişinescu, şi Ion Ficior, acea bestie de om, care şi cu el am avut de-a face doi ani”, a spus Octavian Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, la Digi24.
Până acum, au fost demascaţi patru şefi de penitenciare al căror regim a dus la moartea a sute de deţinuţi.
Primul a fost Alexandru Vişinescu, trimis deja în judecată. Acesta a condus penitenciarul de la Râmnicu Sărat şi este acuzat de moartea a cel puţin 12 deţinuţi politici.
A urmat Ion Ficior, comandant al lagărului de la Periprava, acuzat că ordinele sale au dus la decesul a peste o sută de persoane.
Iuliu Sebeștin a fost cel de-al treilea torţionar demascat. Acesta a decedat anul trecut.
Ultimul nume făcut public de Institut a fost cel al lui Florin Cormoş, cel care a condus lagărul de muncă de la Cernavodă şi care s-ar face vinovat de moartea a 115 deţinuţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
