România şi-a amanetat „aurul” viitorului. Cum au ajuns zăcămintele la companii canadiene
Învelișurile primelor bombe atomice, detonate de americani în anul 1945 asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, au fost fabricate din telur, un metal rar, descoperit în Romania, în secolul 18, la mina Fața Băii de lângă Zlatna.
„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se gasește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, spune Gheorghe Popescu, profesor de geologie.
Anul trecut, Comisia Europeană l-a clasat ca „metal critic”, adică foarte valoros, în contextul creșterii cererii în industriile energetică, aero-spațială, militară și IT. În timp ce marile puteri sunt preocupate să își securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene Deva Gold și Roșia Montană Gold Corporation.
„Nu cunoșteam rezervele! Nu se făcuse analize, nici nu aveam cu ce să facem analizele de telur”, spune Mihai Ianăș, fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
Canadienii au intrat în controlul zăcămintelor bogate în telur, aur și argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu societatea de stat Minvest Deva și au obținut accesul la perimetrele sale Certej-Săcărâmb și „Roșia Montană-Bucium. Reprezentații statului, care au semnat parteneriatele cu canadienii, lucreaza, astăzi, pentru canadieni.
„Acel angajat al statului care se afla în posesia unor informații deosebit de importante și confidențiale a ajuns să își favorizeze viitorul angajator”, spune Roxana Pencea, reprezentant MineWatch România.
Culisele unei afaceri cu resurse strategice ale României, în exclusivitate, duminică, de la ora 22.30, într-un reportaj marca Din|Interior.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
