VANDALISM GRAFIC. Mii de clădiri şi monumente sunt mâzgălite cu grafitti

Sindicaliștii protestează împotriva taxelor mari pe salarii

Un șofer a scăpat controlul mașinii și s-a izbit de un indicator în zona unde tocmai fusese instalat un limitator inteligent de viteză

Primarul din Gorj care îl iubește pe Putin ar fi lovit cu mașina o tânără

La doar 17 ani, o fată și-a luat doctoratul în medicină

Cine sunt rușii care continuă lupta lui Navalnîi

Al Bano a „măcelărit” imnul Italiei în fața a 70.000 de oameni

Ciclonul care a făcut ravagii în Europa ajunge și în România

Noaptea Muzeelor a devenit noaptea protestelor

Cum își construiește România planurile pentru a cuceri piețele externe

Desenatorii îşi etalează talentul pe unde se poate: clădiri istorice, garduri, pasaje, staţii de metrou sau cabine telefonice. Unii se străduiesc să realizeze desene elaborate, care denotă înclinaţii artistice şi inspiraţie. Alţii însă se rezumă doar la mâzgălituri şi cuvinte obscene.

Artiştii urbani se simt neînţeleşi. „Nu poţi să te opreşti din asta. E ca un drog, o nebunie a noastră pe care nu poate să o înţeleagă nimeni, atâta timp cât tu nu faci chestia asta”, spune un „graffer” care se prezintă Joker.

Specialiştii susţin că în spatele acestor desene există o explicaţie de natură psihologică. „Această nevoie se poate datora anumite probleme de relaţionare, de afirmare sau identitate personală”, crede psihologul Jeni Chiriac. „O formă de a striga societăţii, comunităţii restrânse, faptul că ei există, faptul că există o problemă, faptul că au ceva de spus, faptul că îi deranjează ceva. Este apanajul, dacă aş putea spune, al tinerilor, adolescenţilor, se regăseşte în anumite grupuri. Este ca un fel de marcă înregistrată personală.”

Tinerii dau dovadă de creativitate în doză egală cu îndrăzneala, atunci când vine vorba despre vandalismul grafic, iar autorităţile se plâng că vandalii sunt greu de identificat. Desenatorii, spun ei, operează mai mult la periferie şi nu stau prea mult într-un singur loc. Vandalii consideră însă că desenele lor sunt o formă de artă. Cel mai aproape de adevăr ar putea fi grafferii, pentru care s-au organizat şi concursuri de-a lungul timpului.

În eforturile de a scăpa de așa-zișii mâzgălitori de pereţi, faptele acestora au fost scoase în afara legii încă de acum doi ani. Potrivit Legii nr. 61/2011, cei care desenează pe pereţii caselor pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei. Sancţiunea nu îi împiedică însă pe unii tineri să mâzgălească în văzul lumii.

Graffiti-ul modern a fost importat în lumea întreagă din New York-ul anilor '70, când tinerii protestau desenând pe ziduri, metrouri, trenuri. Mesajele au evoluat odată cu stilul, de la ironic, şocant, provocator, la amuzant, abstract. În România, graffiti-ul a pătruns după Revoluţie.