Înrudiri cu familii regale europene. Principesa Maria a României, regină a Iugoslaviei
O mare familie europeană. Aşa arată arborele genelogic al regelui Mihai. Rude peste tot, de la Londra la Sankt Petersburg şi de la Copenhaga, la Belgrad şi Atena. Dacă regina-mamă Elena venea din Grecia, la Belgrad trăia familia mătuşii sale, principesa Maria. Sau Mărioara, cum o alintau cei din familie, pentru a o deosebi de mama ei - Maria, regina Marii Uniri din 1918.
La încheierea Primul Război Mondial, România dodoloaţă, de trei ori mai mare decât Vechiul Regat, se bucura de influenţă şi prestigiu. Fireşte, asta se datora şi prestigiului personal al regelui Ferdinand şi mai ales al reginei Maria. Faţă în faţă cu instabilitatea politică din perioada interbelică, Bucureştiul a promovat acorduri regionale de securitate, cum a fost cazul Înţelegerii Balcanice, formată din România, Turcia, Grecia şi Iugoslavia. Acordurile politice erau precedate de alianţe dinastice între monarhiile din organizaţie. Aşa au ajuns să se înrudească îndeaproape Casa Regală a României şi Casa Regală Karagheorghevici, a Iugoslaviei.
Pe 8 iunie 1922 regele Alexandru I se căsătorea cu principesa Maria a României. Mariajul lor a fost la fel de greu încercat precum ţara vecină. După 12 ani de căsnicie, Maria rămânea văduvă, după asasinarea regelui Alexandru la Marsilia, în timpul unei vizite oficiale în Franţa.
Au urmat al Doilea Război Mondial şi invazia germană şi italiană din 1941. Regina Maria şi cei doi copii mai mici s-au refugiat în Marea Britanie, în timpul ce fiul cel mare, noul rege Petru, a rămas să lupte cu invadatorii, alături de poporul său, apoi a plecat şi el în exil împreună cu guvernul.
„Poporul meu şi-a dorit doar pacea. Astăzi însă, el se află în război, unul în care ştiu că va lupta până la ultimul om. Am toată încrederea în poporul meu şi sunt sigură că vom ieşi victorioşi”, spunea Maria, regina Iugoslaviei și principesă a României.
Din păcate, la fel ca la Bucureşti, şi la Belgrad se ştia atunci prea puţin despre înţelegerile secrete din marile puteri care au dus în cele din urmă la împărţirea continentului în sfere de influenţă. În plus, guvernul din exil a pierdut teren în faţa partizanilor comunişti care au proclamat republica în 1945.
Aşa se face că verii regelui Mihai şi-au început exilul cu mult înaintea suveranului român. Abia după anii 90 ai secolului trecut şi încheierea războiului din fosta Iugoslavie au putut membrii familiei Karagheorghevici să revină la Belgrad.
Acum, şeful Casei Regale este alteţa sa regală prinţul moştenitor Alexandru, nepot de văr al regelui Mihai.
Citiţi și:
România și Spania, o relație specială între veri primari de sânge regal
Legături de sânge albastru. Case regale înrudite cu Regele Mihai și Regina Ana
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
