Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, marţi, o cerere făcută de Mircea Negulescu, prin care fostul procuror solicita să-i fie înlocuit arestul preventiv cu o măsură mai uşoară, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar, potrivit Agerpres.
Decizia instanţei nu este definitivă, iar fostul procuror poate face contestaţie în 48 de ore.
Mircea Negulescu se află în arest preventiv din data de 23 iulie, el fiind acuzat că a falsificat probe şi a constrâns şi corupt mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două dosare instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti, printre care şi dosarul "Tony Blair", care îi vizează pe fostul deputat Sebastian Ghiţă şi fostul premier Victor Ponta.
În acelaşi dosar, fostul ofiţer de poliţie judiciară Mihai Iuliano Iordache este acuzat de complicitate la infracţiunile reţinute în sarcina lui Mircea Negulescu.
"În fapt, primul inculpat, în calitate de procuror de caz la DNA - ST Ploieşti, cu ajutorul celui de al doilea inculpat, ofiţer de poliţie judiciară, ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în două dosare aflate în instrumentarea DNA - ST Ploieşti, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de 4 persoane, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de 3 persoane, despre care cunoştea că sunt nevinovate, şi ar fi determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă a unei persoane în baza materialului probator plăsmuit", susţine Secţia specială de anchetare a magistraţilor.
Totodată, Mircea Negulescu este acuzat că ar fi determinat 4 persoane, "prin corupere, prin constrângere sau prin alte fapte cu efect vădit intimidant", să dea declaraţii mincinoase în cele două dosare instrumentate, ar fi determinat 3 persoane să formuleze, ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, ar fi procedat la falsificarea denunţurilor şi a declaraţiilor acestor persoane prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, precum şi la clasificarea denunţurilor ticluite în numele a doi dintre denunţători.
Editor web: Liviu Cojan
