Primul pacient din lume tratat cu celule stem a venit în premieră în România: „Fără transplant aş mai fi trăit cel mult 4 ani”

Data publicării:
celule stem luate cu pipeta
Clule stem. Foto: Profimedia

Matthew Farrow, primul pacient din lume tratat cu celule stem, a venit în premieră în România. El a vorbit despre tratamentul care i-a redat viața, relatează News.ro.

Farrow este prima persoană din lume care a efectuat un transplant cu celule stem de cordon ombilical. Procedura a avut loc în 1988, când Matt avea 5 ani. Sora lui mai mică a fost donatorul care i-a salvat viaţa.

Matt s-a născut cu o afecţiune genetică rară numită Anemia Fanconi (AF). Copiii care sunt diagnosticaţi cu AF până la vârsta de 10 ani au adesea afecţiuni la nivelul măduvei osoase şi nu pot supravieţui fără un transplant cu celule stem.

Pentru a se ajunge la reuşita transplantului a fost nevoie de un efort colectiv internaţional: sângele din cordonul ombilical a fost stocat de către omul de ştiinţă american dr. Hal Broxmeyer, transplantul efectuându-se în Franţa la Spitalul Saint-Louis din Paris de către medicul său, dr. Eliane Gluckman.

„La 2 ani şi jumătate, mama a observat că e ceva în neregulă cu mine, iar când am ajuns la medic, aceştia au precizat că voi supravieţui doar până la vârsta de 6 ani. Cu ajutorul transplantului de celule stem, am reuşit să sparg această barieră”, a povestit Matt.

„Transplantul meu a avut loc acum 35 de ani, când medicina nu era atât de avansată. Sunt sigur că acum mult mai mulţi pacienţi vor putea fi trataţi cu succes cu celule stem”, a mai spus el.

Matthew, venit în România la iniţiativa băncii de celule stem Biogenis, şi-a propus să împărtăşească povestea sa pentru a ajuta la creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a beneficiilor medicale în urma recoltării celulelor stem din sângele de cordon ombilical.

Deşi nu există o statistică clară asupra recoltării celulor stem în România, dr. Bogdan Bulumac, CEO-ul Biogenis, a precizat că, potrivit estimărilor sale, o rată de 7% ar fi stabilită la nivelul ţării.

Potrivit acestuia, comparativ cu media din Statele Unite, de 2%, şi cu cea la nivelul Europei, de 5%, România este printre ţările care au îmbrăţişat această metodă inovativă.

Dr. Felician Stăncioiu este cercetătorul român care a făcut primul studiu clinic desfăşurat în România privind beneficiile celulelor stem recoltate din sângele de cordon ombilical în tratamentul unei boli din ce în ce mai întâlnite, autismul.

„Ca medici, avem obligaţia de a transmite pacienţilor tot ceea ce ştim în legătură cu recoltarea celulelor stem. Şi categoric, da, celulele stem trebuie recoltate la naştere. Din păcate, nu se poate da oricărui copil sânge cordonal. E bine să analizăm biomarkeri pentru a vedea care sunt copii care pot beneficia de un astfel de tratament”, a spus Stăncioiu.

Medicul a mai precizat că, în cadrul celei mai importante conferinţe medicale dedicate sângelui de cordon ombilical, Cord Blood Connect Miami 2023, a fost prezentat un studiu de caz care demonstra viabilitatea celulară crescută a unor probe decriogenate după mai mult de 20 de ani.

Dr. Mihaela Vinţan, medic primar neurologie pediatrică, a spus că celulele stem pot îmbunătăţi considerabil viaţa copiilor cu afecţiuni neurologice.

Medicul a precizat că, în neurologie, majoritatea afecţiunilor durează toată viaţa şi nu pot fi vindecate, însă cu ajutorul celulelor stem se poate îmbunătăţi viaţa copiilor.

„Avem copii care nu socializează, copii care nu vorbesc şi nu pot trăi independent, iar cauza e greu de stabilit. Nu e ca atunci când ai o infecţie şi o tratezi cu antibiotic timp de 10 zile. Trebuie să fim deschişi metodelor noi de tratament şi să acceptăm abordarea multidisciplinară”, a spus dr. Vinţan.

Conf. dr. Răzvan Ciortea, medic primar obstetrică-ginecologie, a explicat că celulele stem, care reprezintă o adevărată revoluţie în medicină, e important să fie recoltate la naştere, deoarece ulterior nu mai au aceeaşi valoare.

Medicul a mai menţionat faptul că, cel mai probabil, medicina viitorului va avea un alt management al celulelor stem iar utilizarea lor va fi mult mai bine exploatată.

„Într-adevăr, medicina nu a avansat atât de mult încât să creăm un creier sau un ficat nou, însă calitatea vieţii poate fi îmbunătăţită semnificativ. Spre exemplu, am început să folosim celulele stem în cazuri de infertilitate, în diagnostice de atrofie de endometru”, a precizat conf. dr. Ciortea.

Editor : M.B.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri