Munca la negru. Cum au devenit românii sclavi moderni
Munca la negru a devenit un fenomen care păgubeşte statul român cu peste 4 miliarde de euro, în fiecare an. Se stimează că 1,5 milioane de români lucrează fără forme legale.
„Domeniile cele mai des întâlnite sunt construcţiile, pe perioada când sunt construcţii, serviciile, firmele de paza, confecţiile, parte din agricultură”, a declarat Gabriela Radu, director adjunct la Inspecţia Muncii.
Inspecţiile de muncă au devenit o rutină pe şantiere. De multe ori, însă, muncitorii încearcă să inducă in eroare inspectorii.
„Mulţi au şi sărit gardul, li s-a spus în cele 10-15 minute cât nu ni s-a permis să intrăm. Vedeţi şi dumneavoastră ce riscuri din punct de vedere al securităţii muncii există în construcţii”, a spus Marilena Balabuti, inspector şef adjunct în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti.
Românii care acceptă să lucreze fără nicio acoperire legală se expun uneori la riscuri enorme. În unele cazuri extreme, devin victime ale traficanţilor de persoane. Anul acesta, judecătorii au condamnat trei persoane pentru că transformaseră 140 de ţărani din Vaslui în sclavi, pe o plantaţie de cartofi.
Românii care pleacă la muncă în străinătate fără forme legale sunt şi ei expuşi traficului de persoane. În anul 2007, mai mulţi săteni dintr-o comună din Botoşani au căzut victime ale unei reţele transfrontaliere de infractori.
„Mai rău ca sclavul! Dacă vedeaţi atunci spatele meu cum era...Când mă dezbrăcam de tricou seara să mă schimb, ţâşnea sângele ca şi cum ai tăia un pui”, a spus Costică Chiriac, victimă a traficului de persoane.
Duminică, de la 22.30, aflaţi cum arata sclavia modernă, intr-un reportaj marca "Din interior".
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
