Hoteluri pentru insecte, folosite în agricultura ecologică

Nava scufundată lângă Sf. Gheorghe s-a izbit de un alt vas. Echipajul acestuia a salvat 8 marinari și a plecat spre Bulgaria (anchetă)

Tânără ucisă de iubitul drogat, la Sibiu. Prietenul criminalului: „Avea episoade în care disocia sau auzea voci. Ea l-a ajutat”

Băsescu: Ar fi o mare greșeală a României să nu dea Ucrainei un sistem Patriot

Primarul din Gorj care îl iubește pe Putin ar fi lovit cu mașina o tânără

La doar 17 ani, o fată și-a luat doctoratul în medicină

Cine sunt rușii care continuă lupta lui Navalnîi

Al Bano a „măcelărit” imnul Italiei în fața a 70.000 de oameni

Ciclonul care a făcut ravagii în Europa ajunge și în România

Noaptea Muzeelor a devenit noaptea protestelor

Insectele care se hrănesc cu dăunători au propria lor casă, în gospodăriile fermierilor care vor culturi eco. „Cărăbuşii pot să se ascundă între bucăţile de lemn. Cărăbuşii sunt nişte răpitori de talie mai mare care consumă chiar larvele gândacului Colorado sau melci”, spune Tamas Sike, biolog și iniţiator al proiectului.

Buburuzele, de exemplu, se hrănesc cu afide, cunoscute ca păduchii plantelor. „Afidele sunt în perioade de secetă, creează exfolierea şi, dacă nu se iau măsuri, chiar dispariţia pomilor”, spune Aurel Iştoan, inginer la Direcţia Fitosanitară din Sălaj.

În total, în cele 40 de hoteluri pentru insecte din Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bihor au ajuns mai bine de zece specii. „Albine de zidar, viespe săpătoare, buburuză, cărăbuşi”, mai spune Tamas Sike.

Unii fermieri nu vor să renunţe la metoda clasică de a stârpi dăunătorii – insecticidele. „Sigur, folosim, că altfel nu se fac nici cartofii, nici roşiile, nici castraveţii”, spune un fermier.

Casele pentru insecte au fost amplasate în luna mai. Costul proiectului, finanţat din bani norvegieni, este de aproximativ 74.000 de euro şi include şi conferinţe despre practicile pentru agricultura ecologică.