Uber cere să fie reglementat

Prioritatea Uber în România este să fie serviciu reglementat, dar deocamdată nicio autoritate nu vrea să-şi asume asta, spun șefii Uber.

Reprezentanţii Uber au propus autorităţilor române reglementarea acestui serviciu, oferind drept exemplu mai multe modele aplicate în alte ţări europene, însa, deocamdată, nicio instituţie nu s-a arătat pregătită să-şi asume acest lucru, a declarat miercuri Alexandra Corolea, purtător de cuvânt al companiei, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.ro.

"Obiectivul nostru numărul unu în România este să existe un cadru prin care să fim reglementaţi. Am discutat cu toţi miniştrii comunicaţiilor şi transporturilor de până acum şi le-am prezentat modele din alte ţări. Noi suntem deschişi oricărei metode îi permite serviciului să se extindă în mod reglementat", a spus Corolea.

Uber este prezent în România de trei ani. Întrebata ce răspuns a primit de la autorităţi, aceasta a precizat: "În general, toată lumea este foarte deschisă, dar nu a fost prioritate pentru nimeni, nu am primit vreun semnal că cineva e pregătit să-şi asume. Toţi interlocutorii au fost deschişi sau cel puţin interesaţi, iar pentru mulţi informaţiile oferite au fost noi. Cred că lucrurile acestea durează şi credem că nu mai este o chestiune de dacă, ci de când şi cum găsim o formulă cât mai bună".

Reprezentanţă Uber a mai arătat că reglementarea acestui serviciu variază de la o ţară la alta, dar pe foarte multe pieţe Uber a ajutat la dezvoltarea legislaţiei. "Există în unele ţări serviciul de închiriere de maşină cu şofer, iar în alte ţări legea defineşte o nouă categorie de transport. Spre exemplu, modelul din Lituania, care este în vigoare de un an, defineşte un serviciu de transport de călători contracost. Nu spunem că acesta este cel mai bun mod de reglementare, dar este un exemplu. Obiectivul nostru când venim într-o ţară este să vedem sub ce cadru putem funcţiona. Dacă nu există un cadru, discutăm cu autorităţile să prezentăm modelul nostru de business şi modele din alte ţări, iar definirea acestor servicii cade în sarcina autorităţilor", a arătat Corolea.

Uber are în fiecare ţară o entitate locală, iar în ţara noastră aceasta se numeşte Uber Systems România, cu 30 de angajaţi, care plăteşte în ţara taxe de zeci de mii de euro anual, reprezentând taxele aferente angajaţilor şi impozit pe profit. Oficialii Uber nu au putut preciza cuantumul exact al taxelor plătite în România, precizând că în 2016 diferenţa dintre profitul brut şi profitul net a fost de 187.000 de lei, iar, în 2015, de 63.000 de lei. În ceea ce priveşte taxele plătite de şoferi, ea a arătat că 100 dintre aceştia au plătit anul trecut peste 320.000 de lei.

Din nou, Corolea nu a putut oferi o sumă totală exactă, precizând că numărul şoferilor este în continuă schimbare, dar în România sunt câteva mii de şoferi. Uber are în România peste 450.000 de utilizatori, din care 350.000 în Bucureşti, fiind a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană. "România este o piaţă foarte importantă pentru noi şi vom face tot ce ţine de noi să continuăm să dezvoltăm aici serviciile noastre, deoarece vedem că România are un potenţial foarte mare. Estimăm că vom ajunge la 2 milioane de utilizatori într-un an sau doi", a continuat Corolea.