Video Exclusiv Cum explică unul dintre marii furnizori de energie criza facturilor. "Sperăm ca re-reglementarea să nu fie o soluție"
Scumpirea gazelor, creșterea prețurilor certificatelor de carbon și lipsa investițiilor în producerea de energie electrică sunt motivele pentru care românii plătesc astăzi tarife mari la curent, spune, într-un interviu pentru Digi24, Marius Chiriac - directorul general al Enel Energie și Enel Energie Muntenia.
Ieșirea din criza energetică nu se poate face decât prin investiții, în special în energie regenerabilă, spune acesta. Pentru a-i ajuta pe români să facă față facturilor, statul a optat pentru o schemă complicată care pune presiune pe furnizori, deoarece până la decontarea de către stat a sumelor din plafonare și compensare, furnizorii sunt cei care finanțează schema de sprijin. De la 1 aprilie am putea vedea noi măsuri pentru sprijinirea populației și firmelor.
”Sperăm ca re-reglementarea să nu fie o soluție”, spune Marius Chiriac. În plus, acesta atrage atenția dacă statul nu le va returna în săptămânile următoare furnizorilor integral banii pe plafonările și compensării acordate, am putea vedea blocaje în întreg sistemul energetic. Furnizorii vor rămâne fără bani și nu vor mai avea cum să-și achite la rândul lor obligațiile către ceilalți actori din lanțul de producere, transport și distribuție a energiei electrice. Enel nu și-a cerut încă banii pentru reducerile acordate deja, în condițiile în care recalculează circa 2 milioane de facturi emise în perioada noiembrie-decembrie. Ele fuseseră deja reduse, iar recalcularea are legătură cu modul de aplicare a taxei pe valoare adăugată. În ceea ce privește facturile care cuprind estimări uriașe de consum, șeful companiilor de furnizare din grupul Enel spune că anul trecut au fost doar 8.000 de astfel de cazuri, din peste 30 de milioane de facturi emise. Enel este unul dintre marii furnizori de energie electrică de la noi. Are circa 3,1 milioane de clienți casnici și business.
Cristina Sbîrn, jurnalist Digi24: Ce le spuneți clienților, care vor să facă un contract să zicem de săptămâna viitoare, și care se uită pe prețurile de pe comparatorul ANRE și văd prețul de serviciu universal undeva la 1,3 lei/kWh și cel mai bun preț concurențial la Enel e 2,02 lei/kWh?
Marius Chiriac - directorul general al Enel Energie și Enel Energie Muntenia: S-a creat ideea că prețurile sunt mari pentru că furnizorii vor să facă un profit, dar furnizorii trebuie să transpună în costurile lor, costul de achiziție al energiei. De aici plecăm. De la o energie pe care furnizorii trebuie să o cumpere de pe bursă. Și dacă ne uităm de la tranzacțiile medii din ultima perioadă, vedem un preț mediu al tranzacțiilor de 1.100-1.200 de lei/MWh.
Cristina Sbîrn: Avem două retorici. Avem furnizorul care spune că n-are de unde să cumpere energie mai ieftină și avem producătorul care spune că a vândut energia ieftină în avans, nu a vrut furnizorul să cumpere sau a cumpărat puțină. Hidroelectrica spunea că a vândut mare parte din producție și pentru 2023.
Marius Chiriac: Aceste creșteri de prețuri s-au întâmplat în toată Europa. Avem 3-4 mari cauze. Avem odată o creștere a prețului la gaze naturale. Prețurile la gaze naturale au crescut de la aproximativ 60-70 lei/MWh anul trecut, la 500-600 lei/MWh în ultimele luni. Gazele au un impact major în costul de producție al centralelor pe gaze naturale. Avem creșterea certificatelor de emisii de carbon, ele au crescut de la 20-30 euro pe tonă, până la 80-90 de euro pe tonă astăzi. Avem două cauze specifice României, o lipsă cronică a investițiilor.
În ultimii 10 ani, România a devenit dintr-o țară exportatoare, o țară ce importă energie. (…) 80% din producția de energie din România este deținuță de statul român. Ea a fost structurată pe tipuri de resurse și nu există o competiție între producători. Suma acestor elemente duce astăzi la faptul că energia pentru perioada următoare se tranzacționează la prețuri de peste 1.000 de lei pe megawatt și de aici începe calculul pe care îl face un furnizor. (…) Va trebui să adăugăm toate celelalte tarife reglementate, ce sunt egale pentru toți furnizorii astfel încât să ajungem la un preț final care poate părea excesiv, dar aceasta este conjunctura. Acest lucru se întâmplă în toate țările europene.
Singura soluție de a depăși această criză va fi aceea de a investi în producție. Credem că investițiile în producție, în special în energie regenerabilă, sunt singura soluție pentru a ieși din această criză. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimele luni, cred că singurele momente în care prețurile au scăzut undeva sub 1.000 de lei/MWh au fost tocmai acele momente în care am avut un excedent de energie regenerabilă, iar dacă ne uităm la țările europene, cele care au investit masiv în ultima perioadă în energie regenerabilă sunt cele care au trecut mai bine peste criza aceasta.
Cine câștigă din prețurile marile la energie?
Cristina Sbîrn: Câștigă cineva din aceste prețuri mari?
Marius Chiriac: În aceste luni vedem cum situația furnizorilor se deteriorează. Noi nu am modificat marjele comerciale. Marja comercială a unui furnizor este undeva 4-5%, iar profitul net într-un an normal al pieței furnizorilor de energie e undeva între 2-3%. Vedem un trend descendent din punctul de vedere al profitabilității, dar el va fi văzut în întreaga piață de furnizare. (…) Marii beneficiari ai acestei conjucturi, atât în Europa, cât și în România, sunt producătorii de energie curată. producători ce nu folosesc în procesul de producție gaze naturale sau cărbune și nu trebuie să cumpere certificatele de emisii. Ce face astăzi un producător? Anul trecut se vindea energia la 250-300 de lei/MWh. Astăzi energia se vinde la 1.000-1.100-1.200 de lei/MWh. Fără să se întâmple nimic diferit în această perioadă, practic producătorii de energie curată reușesc să marcheze venituri din ce în ce mai mari. Vom vedea o creștere foarte mare a profiturilor pe 2021 și cred că vom vedea o creștere impresionantă a veniturilor lor în 2022.
Crește numărul celor care primesc reduceri la facturi pe noua schemă de plafonare și compensare
Cristina Sbîrn: Care este impactul noii scheme de compensare și plafonare, intrată în vigoare la 1 februarie?
Marius Chiriac: Ea vine cu reducerea plafoanelor atât pentru clienții casnici, cât și cu o plafonare pentru clienții business.
Dacă pe schema veche porneam de la un nivel de aproximativ 60% din clienți ce beneficiau de schemele de compensare și/sau plafonare, cred că în lunile următoare, în lunile februarie și martie, odată cu aplicarea noii scheme, vom vedea o creștere a acestui număr, undeva spre 70-80% din portofoliul Enel.
Cristina Sbîrn: Enel și-a recuperat din reducerile acordate până acum?
Marius Chiriac: Până în acest moment nu am depus o cerere de recuperare a costurilor, o vom face în prima parte a lunii februarie și sperăm ca acest lucru să se întâmple din luna martie.
Enel va recalcula circa 2 milioane de facturi
Cristina Sbîrn: Pe vechea schemă, Enel a trimis o informare că va storna o bună parte dintre facturile din noiembrie și decembrie, deși a aplicat schema de plafonare și compensare. Care este explicația și despre câte facturi vorbim în acest moment? Care e reducerea suplimentară pe care o vor primi oamenii ca urmare a acestei stornări?
Marius Chiriac: Noi am aplicat schema de la bun început, practic toți clienții furnizorilor Enel ce se încadrau în schemele de plafonare și compensare au primit sumele respective pentru energia livrată în noiembrie, facturile fiind emise în lunile decembrie și ianuarie. A fost un efort fără precedent de implementare, în condițiile în care ultimele schimbări ale cadrului legislativ au fost undeva pe 18 decembrie. E o lege căreia i-au lipsit multe dintre normele de aplicare. La momentul respectiv am avut o anumită interpretare pe niște chestiuni de TVA. Ne-am autosesizat în ultimele zile și discutând cu consultanți externi, am înțeles că modul în care am aplicat contravaloarea TVA-ului pe compensare s-ar putea să nu fi fost cea mai bună și am decis să stornăm facturile respective, urmând să emitem facturi noi în perioada următoare.
Impactul mediu pe o factură, ce beneficiază de o valoare medie a compensării, îl estimăm undeva la 7-8 lei. (…) Cei care au apucat să plătească (facturile n.red) vor vedea suma cu minus pe factura următoare. Cei care n-au apucat să plătească, vor beneficia de un nou termen de plată, nu vor fi percepute penalități și nici nu se vor face deconectări. Vorbim de aproximativ 60% din facturile emise în ultimele două luni. Vorbim de până la 2.000.000 de facturi.
Cristina Sbîrn: Despre schema de sprijin adoptată de România, Francesco Starace, CEO al Enel, spunea anul trecut citez „cred că este o greşeală, vom încerca să ne opunem acestor măsuri pe cale legală”. V-ați îndreptat împotriva statului contestând aceste măsuri? Mai este pe masă o astfel de idee?
Marius Chiriac: Analizăm impactul asupra companiei. Totul pleacă de la existența unei directive europene care spune că orice intervenție a statului legată de plafonarea prețurilor trebuie să fie însoțită și de recunoașterea costurilor acestor furnizori. Vrem să vedem cum vor fi interpretate prevederile legii, mai ales că vom merge să recuperăm costurile. În situația, sperăm puțin probabilă, în care nu ne vom recupera costurile și veniturile pe care le-am plafonat, da, este una dintre opțiuni să ne îndreptăm împotriva statului român în condițiile în care o directivă europeană este încălcată.
Cristina Sbîrn: Cât pot aștepta furnizorii banii de la stat până transmit șocul în sistem?
Marius Chiriac: Pentru a depăși perioada cred că toți furnizorii mari, deci și noi am deschis niște linii de credit tocmai pentru a trece peste această perioadă. Fluxurile de numerar ale furnizorilor vor fi puternic afectate în situația în care statul nu va începe să plătească peste câteva săptămâni furnizorii de electricitate. Valorile aferente lunilor noiembrie și decembrie poate au fost mai mici, dar odată cu includerea clienților business și cu mărirea plafoanelor pentru clienții casnici pentru perioada februarie-aprilie, impactul asupra fluxului de numerar va fi din ce în ce mai mare. În situația în care furnizorii nu-și vor recupera în următoarele luni banii din schemele de compensare, probabil că vom vedea blocaje în întreg sistemul energetic.
Aproximativ 50% din valoarea unei facturi medii se duce către producători. Restul sunt niște tarife reglementate - de transport, de sistem, de distribuție, taxa de cogenerare, certificate verzi, acciza și TVA. Furnizorul trebuie să plătească mai departe în sistem, chiar înainte de a încasa banii de la client, 95% din valoarea unei facturi medii. Dacă furnizorii nu-și vor recupera banii de la stat probabil că vor fi nevoiți să întârzie plățile către ceilalți actori din lanțul de producție, transport, distribuție a energiei electrice.
Cristina Sbîrn: Care sunt explicațiile Enel pentru acele amenzi primite de la ANRE și ANPC. S-a decis contestarea lor? (ANRE a amendat furnizorii ENEL amenzi totale de 400.000 lei – n.red)
Marius Chiriac: Noi am aplicat schema de la bun început. Ce au constatat reprezentanții ANPC și ANRE veniți în controale a fost că am aplicat corect schema, doar că am făcut acest lucru cu întârziere pentru facturile pentru gazele naturale. Facturile au fost emise undeva în ianuarie. Bineînțeles că vom contesta acele amenzi.
Ce măsuri de sprijin pentru populație și firme ar trebui luate de la 1 aprilie? ” Sperăm ca re-reglementarea să nu fie o soluție”
Cristina Sbîrn: Ce măsuri ar fi de aplicate în facturi și mai ușor de explicat oamenilor, ca să nu mai avem această discuție cu facturi greșite, reemise, stornate de la 1 aprilie încolo?
Marius Chiriac: Credem că măsurile după data de 1 ianuarie ar trebui să fie legate de venitul clienților și, de asemenea, furnizorii ar trebui să fie scoși din această schemă complexă. Pe lângă măsurile legate de un sprjin direct acordat clienților, Uniunea Europeană a propus inclusiv măsuri de reducere a TVA, care până la urmă pot fi extrem de simplu de aplicat. Acum suntem singura țară care pune pe umerii furnizorilor toată această schemă de susținere.
S-a creat un comitet inter-ministerial care analizează noile versiuni sau posibilități astfel încât să avem o altă schemă de la 1 aprilie. (…) Sperăm ca re-reglementarea să nu fie o soluție. Chiar nu este recomandată de directivele Uniunii Europene.
8.000 de facturi greșite anul trecut. Director Enel: ”Nu toate facturile mari sunt greșite”.
Cristina Sbîrn: Și noi am scris depre probleme apărute la emiterea facturilor de la estimări prea mari. Cum am putea să nu mai avem astfel de erori? Sunt contoarele inteligente o variantă?
Marius Chiriac: Sunt și pot apărea erori în procesul de facturare. Am văzut acest lucru în ultima perioadă. La nivelul anului trecut, doar să vă dau un exemplu, din peste 30 de milioane de facturi emise, am fost până la 8.000 de facturi greșite ceea ce reprezintă undeva 0,03% din facturi. În mod normal avem o serie de filtre, astfel încât peste o anumită sumă să nu emitem facturile respective. Uneori chiar dacă nu indentificăm facturile respective și ele ajung la consumatorul final, ne sesizăm, discutăm cu clientul, nu-l deconectăm. Încercăm să rezolvăm și să identificăm problema respectivă. Ce pot face clienții totuși pentru a reduce aceste posibile neconcordanțe este să-și transmită indexul citit în perioada de facturare.
Totuși, să nu plecăm de la premiza că orice factură mare este neapărat o factură greșită. În acest context în care citirile s-au făcut poate la câteva luni, citirile de regularizare se pot face la câteva luni de zile, în condițiile în care și prețul la electricitate a crescut, este posibil să avem o factură de câteva ori mai mare dar nu înseamnă neapărat că este greșită.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
