Noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici şi ar trebui să fie reconsiderată şi este nevoie de noi reforme ale taxelor, care să includă eficientizarea TVA şi a impozitelor pe veniturile personale, pentru a pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu, arată, vineri, Fondul Monetar Internaţional care a publicat concluziile în urma consultărilor cu România din această toamnă.
Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale consideră că ar trebui să se acorde atenţie reintroducerii impozitului progresiv.
„Recent adoptatul pachet fiscal oferă o îmbunătăţire binevenită a politicii fiscale şi ar trebui să ajute la reducerea deficitului fiscal în 2024; însă va fi nevoie de noi măsuri. În special, reducerea anumitor scutiri de taxe este un pas înainte. Cu toate acestea, noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici şi ar trebui să fie reconsiderată. Mai mult, este nevoie de noi reforme ale taxelor, pentru a strânge venituri suplimentare de cel puţin 2% din PIB peste câştigurile recentului pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu. Eficientizarea TVA şi a taxelor pe veniturile personale (inclusiv închiderea excepţiilor şi eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie al unei astfel de reforme. După ce aceasta se va realiza, ar trebui să se acorde atenţie reintroducerii impozitului progresiv”, precizează FMI.
În contextul în care poziţia fiscală slabă face România vulnerabilă, oficialii Fondului Monetar Internaţional au subliniat că rezolvarea problemei deficitului bugetar structural este o prioritate cheie şi în acest context este nevoie de noi eforturi pentru a îmbunătăţi eficienţa cheltuielilor şi colectarea taxelor.
Membrii boardului FMI subliniază că taxele şi politicile de cheltuieli trebuie să devină mai predictibile. „Anunţarea în avans a noilor reforme fiscale va ajuta campaniile şi gospodăriile să se adapteze la aceste modificări. Cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public ar trebui să fie puse pe o traiectorie sustenabilă bazată pe o formulă de calcul...Noua lege a pensiilor ar ajuta la reducerea cheltuielilor pe termen lung dar costurile fiscale iniţiale ar putea pune în pericol eforturile de reducere a deficitului în următorii ani. Este nevoie de o implementare prudentă pentru a evita acest risc”, precizează FMI.
De asemenea, FMI subliniază că progresele cu tranziţia verde a economiei româneşti sunt vitale. Reducerea emisiilor poluante în linie cu ţintele UE va fi dificilă chiar dacă producţia de electricitate a României este deja dominată de surse cu emisii reduse de carbon. În special emisiile din sectoarele transporturi şi locuinţe vor fi dificil de redus, pentru că vor necesita atât investiţii mari şi bine coordonate dar şi politici care să contracareze impactul social al tranziţiei. „Potenţialul mare al României pentru energii regenerabilă oferă oportunităţi importante pentru a beneficia de decarbonizare şi a deveni mai competitivă”, se arată în comunicatul FMI.
Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea economiei româneşti ar urma să înregistreze o revenire modestă în 2024 şi să revină la ritmul său potenţial de creştere pe termen mediu dar există riscuri semnificative. Escaladarea războiului din Ucraina, o nouă încetinire a activităţii în Europa sau o încetinire abruptă la nivel mondial ar putea afecta creşterea şi fluxurile de capital pe pieţele emergente. De asemenea, o creştere solidă prelungită a salariilor în România ar putea amâna preconizata scădere a inflaţiei de bază. În sfârşit, calendarul electoral ar putea face consolidarea fiscală şi reformele structurale dificil de realizat în 2024.
Pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament în luna septembrie a acestui an prevede introducerea, de la 1 ianuarie 2024, a unui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 milioane euro, a unui impozit suplimentar pentru bănci de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025 şi a unui impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile mari din sectorul de petrol şi gaze, cu afaceri de peste 50 milioane euro.
O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a vizitat România în perioada 22 septembrie - 4 octombrie pentru consultări cu autorităţile de la Bucureşti în baza Articolului IV din Statutul FMI.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.
Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
