Energie în loc de mâncare. De ce agricultorii români se orientează tot mai mult către cultivarea rapiței
Leopold Zoltan cultivă de câţiva ani rapiţă, pe care o vinde producătorilor de biocombustibil din Uniunea Europeană la un preţ de 500 de euro pe tonă, dublu faţă de cel pentru grâu sau porumb.
„Sunt produse, culturi, la noi, care stau pe stoc, se cumpără greu, rapiţa sigur se achiziţionează”, spune Leopold Zoltan.
România are 14,7 milioane de hectare suprafaţă agricolă, din care un milion de hectare sunt nelucrate. O parte din ele ar putea fi cultivate cu rapiţă sau soia, care sunt rezistente la secetă. În goana după profit, unii agricultori renunţă de tot la porumb şi grâu în favoarea rapiţei.
„Vrem sa modificam legislaţia, însă cred că este foarte important ca aceste culturi energetice să fie pe suprafețe neproductive și nu pe suprafeţe productive”, a declarat de curând Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
Profitul primează într-o agricultură dependentă de vreme. În ultimii doi ani, suprafeţele cultivate cu rapiţă au crescut de patru ori, la aproape 400 de mii de hectare.
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, explică: „La un leu investit în această tehnologie, pentru producerea de energie, se obţin 20 de lei. Produse agricole - 6 lei”.
Specialiştii atrag atenţia că, pe termen lung, mai puţine terenuri cu cereale înseamnă, de fapt, mai puţină mâncare pentru români. Iar deficitul va fi acoperit cu importuri scumpe.
„Orice suprafaţă scoasă din circuitul agricol pentru alimentaţie nu înseamnă decât diminuarea cantităţilor de alimente”, atrage atenția Laurențiu Baciu, președintele Ligii Producătorilor Agricoli.
Aceeaşi îngrijorare o au şi oficialii Uniunii Europene, care au limitat recent consumul de biocombustibili obţinut din recoltele agricole. Însă investitorii susţin că e loc pentru toţi cei care cultivă pământul.
„Agricultura nu este doar pentru hrană, ci este şi o forţă energetică, e ţiţeiul ţării”, spune omul de afaceri Jean Valvis.
Biocombustibil poate fi obţinut şi din diferite deşeuri, precum cele menajere sau din lemn. Străinii folosesc această sursă pentru a-şi încălzi casele.
„Să transformăm deşeurile în energie termică, să rezolvăm probleme care sunt uriaşe în toată ţara”, îndeamnă Ilias Papageorgiadis, preşedintele Asociaţiei pentru Biomasă şi Biogaz.
Deşi terenurile cu rapiţă sunt tot mai extinse în România, centralele care folosesc biocombustibil acoperă sub 1 la sută din producţia de energie a României.
Peste 90 la sută din rapiţa cultivată merge la export.
Suprafaţa cultivată cu rapiţă
2012: 105.000 hectare
2013: 296.000 hectare
2014: 391.000 hectare
(Sursa: INS)
Producţia de energie
32,7% cărbune
31,7% hidro
19% nuclear
14,7% hidrocarburi
1,2% eolian
0,6% biomasă
0,1% fotovoltaice
(Sursa: Transelectrica)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
