Mugur Isărescu: Fixarea cursului leu-franc elvețian, un scenariu horror. Nu credem că poate fi adoptată o soluție generală

Cum își construiește România planurile pentru a cuceri piețele externe

Doi bărbați din Caraș-Severin au intrat într-o școală pe un geam lăsat deschis și au furat banii pentru bursele elevilor

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 17 mai

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 16 mai

Explozie puternică într-un bloc din Germania

Premierul Slovaciei a fost împușcat

19 copii răniți în Gaza vor fi aduși la spitale din România

Zelenski e în Harkov

Corespondență din Slovacia

„Fixarea cursului leu-franc indiferent de consecințe - prima consecinţă este că leul se apreciază la 3,7 faţă de euro - este un scenariu horror. Ar însemna să sugrumăm exporturile, care sunt motorul creşterii economice, eventual introducem ţara într-o recesiune puternică, cu consecinţe de creşteri de şomaj”, a declarat Mugur Isărescu.

„Nu credem că poate fi adoptată o singură soluție generală, ci mai multe soluții individuale. În rândul debitorilor sunt categorii vulnerabile, daca e să targetăm intervențiile statului trebuie targetate către aceste persoane”, a adăugat guvernatorul BNR.  

Ce vor băncile

Conversia creditelor trebuie să respecte o directivă UE aplicabilă din 2016 potrivit căreia operaţiunea ia în calcul cursul de schimb de la data efectuării, iar legea insolvenţei persoanelor va fi benefică doar dacă nu va încuraja lipsa de disciplină la rambursare, potrivit unei asociaţii a băncilor.

"Orice iniţiativă privind conversia creditelor în valută trebuie să ţină cont de principiile stipulate de Directiva europeană 17 din 2014, care stabileşte că operaţiunile de conversie se vor efectua la cursul de schimb de la data acesteia. Aşa cum a anunţat încă din luna septembrie 2014, deşi Directiva europeană 17 are ca termen de aplicabilitate luna martie 2016, CPBR consideră că elaborarea unei legislaţii naţionale care să se armonizeze cu principiile Directivei este posibilă chiar din acest an, aşa încât orice operaţiune de conversie ulterioară acesteia să se bucure de garanţia respectării principiilor Directivei", se arată într-un comunicat al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Ţiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România. Cele şase bănci deţin circa jumătate din totalul activelor bancare din sistem şi peste o treime din personalul din domeniu.