Planurile Guvernului pentru căile ferate îngrijorează experţii europeni
Îngrijorare la Bruxelles în privinţa Master Planului pentru Transporturi. Atât preşedintele Comisiei de Transport din Parlamentul european cât şi alte două organizaţii de profil au trimis scrisori mai marilor Comisiei Europene şi autorităţilor de la Bucureşti. Se tem că prin documentul aprobat în această toamnă de Guvern se lasă deschisă portiţa pentru ca, pe viitor, autorităţile să poată renunţa la 45% din şinele de cale ferată. De la Bucureşti, oficialii români fac declaraţii încurajatoare: liniile cu puţini călători vor fi cel mult conservate, nu vândute la fier vechi.
În Master Planul pentru Transporturi, document aprobat de Guvern, scrie că România se poate descurca cu doar 55% din reţeaua de cale ferată. Oricum nu sunt bani pentru repararea şi întreţinerea tuturor celor aproape 19.000 de kilometri de şină. Şi calculele privind banii de care e nevoie au fost făcute tot ţinând cont de o reţea redusă.
Preşedintele Comunităţii Căilor Ferate Europene atrage atenţia, într-o scrisoare transmisă oficialilor români şi europeni, că deşi înţelege dorinţa de creştere a eficienţei, reducerea drastică a reţelei de cale ferată nu este o soluţie şi nici nu este în conformitate cu politica europeană.
Libor Lochman, director executiv al Comunităţii Căilor Ferate Europene: „Clar, Uniunea Europeană trebuie să se uite la politica regională, la cea de conexiune şi trebuie să verifice dacă decizia autorităţilor române este una potrivită.”
Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de preşedintele Comisiei de transport din Parlamentul European. Europarlamntarul atrage atenţia asupra importanţei liniilor regionale şi suburbane, care asigură 80% din traficul pe calea ferată.
Ministrul Transporturilor spune, însă, că nu vrea să taie din calea ferată.
Sorin Buşe, ministrul Transporturilor: „Eu mă opun acestei cifre de 40%, mă opun principial. Scopul masterplanului şi cerinţa Comisiei Europene a fost de a îmbunătăţi eficienţa căilor ferate.”
Robert Dobre, preşedintele ARF: „Nu va exista tăiere de cale ferată. Se va discuta cu comunităţile locale, se va discuta cu agenţii economici, se vor face convenţii de transport pe calea ferată. Asta va face ARF-ul prin analizele din anul 2017.”
Liniile pentru care nu va exista cerere vor intra în conservare, dar nu vor ajunge la fier vechi. România are peste 8.000 de kilometri de şină care n-au mai beneficiat de reparaţii capitale. Anual se repară sub 20 de kilometri de cale ferată.
Dan Costescu, fost ministru al Transporturilor: „CFR nu a primit bani. Există o subfinanţare cronică în ultimii 25 de ani... 27 se fac acum. Şi această subfinanţare trebuia recuperată. Eu o văd realist recuperată în 5-6 ani.”
Deocamdată, din cauza şinelor şi a terasamentelor vechi de zeci de ani, trenurile româneşti au o viteză de două ori mai mică decât a celor din Vest.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
