Ucraina și-a asumat să înceteze orice tip de dragaj pe canalul Bîstroe al Dunării, potrivit Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, după întâlnirea cu delegația guvernamentală de la București și cea a Comisiei Europene care a avut loc la Ismail. AFDJ Galați ar urma să înceapă măsurătorile pe brațul Chilia și pe canalul Bîstroe începând cu 15 martie. Comisia Europeană a subliniat că prioritatea zero pentru a facilita transportul de mărfuri din Ucraina este creșterea capacității canalului Sulina.
„Astăzi, în localitatea Ismail (Ucraina), delegația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, condusă de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, a continuat discuțiile inițiate cu partea ucraineană cu privire la lucrările efectuate pe canalul Bâstroe.
La întâlnirea trilaterală a participat și o delegație a Comisiei Europene.
La finalul întâlnirii partea ucraineană și-a asumat să înceteze orice tip de dragaj (operațional, de investiţii, etc).
Totodată, programul măsurătorilor ce vor fi efectuate de către AFDJ Galați pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe va fi un subiect abordat în cadrul următoarelor întâlniri cu partea ucraineană.
Participanții au convenit că programul trebuie să se deruleze aşa cum s-a stabilit, începând cu data de 15 martie.
Partea ucraineană a precizat că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obține acceptul Forțelor Navale ucrainene pentru ca reprezentanții părții române să intre și să măsoare pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe.
Reprezentanții Comisiei Europene au fost de acord cu solicitările României și au subliniat că prioritatea zero pentru facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina este creșterea capacității canalului Sulina.
Acest aspect a fost subliniat de reprezentanții DG MOVE și confirmat de omologii ucraineni.
Măsurile pentru creșterea capacității canalului Sulina vizează;
-sporirea numărului de piloți;
-modernizarea sistemului de balizaj pentru a se putea naviga în condiții de siguranță pe timp de zi și de noapte;
-achiziționare de nave tehnice și de software modern de management al traficului.
Reprezentanții Comisiei Europene au menționat că peste 50% din traficul de mărfuri sprijinit prin Planul «Solidarity Lanes» se desfășoară pe Dunăre.
În acest context au subliniat importanța creșterii capacității canalului Sulina, acesta fiind prioritar pentru obiectivele vizate prin «Solidarity Lanes»”, arată un comunicat de presă al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Scandalul lucrărilor de adâncire a canalului Bîstroe
Instituțiile române de frontieră au observat la începutul acestui an acțiuni de dragare ale ucrainenilor pe un canal interior al Ucrainei, operațiuni în urma cărora mâlul dragat ar fi fost deversat pe brațul Chilia, care constituie frontiera dintre România și Ucraina. Activitățile sunt descrise într-un raport transmis autorităților române. Același raport preciza că nu existau notificări oficiale din partea Ucrainei privind vreun proiect de lucrări pe canalul Bîstroe și, prin urmare, nu se putea evalua nici impactul asupra mediului.
Scandalul a pornit după ce ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța, pe 15 februarie, că existau semnale că Ucraina face lucrări de dragare, lucru care ar putea avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.
Ambasada Ucrainei la București preciza ulterior că toate lucrările „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei” și „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.
Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirma, luna trecută, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.
MAE de la București s-a împotrivit acțiunii, precizând că nu primise nicio informare de la vreo autoritate română că se fac lucrări de adâncire a canalului.
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu declarase în iulie 2022, la Interviurile Digi24.ro, că partea română și-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe brațul Chilia și prin Canalul Bâstroe.
Editor : Alexandru Costea
