Cauza tsunamiului din Indonezia: Prăbuşirea unei porţiuni din vulcanul Anak Krakatoa
O porţiune masivă de teren de pe un versant al insulei vulcanice Anak Krakatoa s-a prăbuşit în ocean declanşând tsunamiul care a lovit Indonezia, provocând moartea a sute de persoane, au precizat luni autorităţile şi oamenii de ştiinţă, potrivit Agerpres.
Cel puţin 281 de persoane au decedat, sute au fost rănite şi numeroase clădiri au fost grav avariate în urma tsunamiului care a lovit, aproape fără avertisment, sâmbătă seară, de-a lungul strâmtorii Sunda, situată între insulele Java şi Sumatra.
Anak Krakatoa expulza lavă şi cenuşă de mai multe luni înainte ca o porţiune de 0,64 kilometri pătraţi din partea de sud-vest a vulcanului să se prăbuşească, a precizat un oficial indonezian.
„Acest fenomen a provocat o alunecare de teren submarină, care a cauzat tsunamiul”, a spus Dwikorita Karnawati, directorul agenţiei meteorologice, adăugând că valurile au lovit ţărmul după 24 de minute.
Imagini cu erupția vulcanului Anak Krakatoa
Imaginile captate de satelitul Sentinel-1 al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) arată cum o porţiune masivă din versantul sudic al vulcanului s-a prăbuşit în ocean, au precizat cercetătorii.
„Când cantitatea de pământ a ajuns în ocean... a dislocat apele de la suprafaţa mării provocând deplasarea pe verticală care a cauzat tsunamiul”, a explicat Sam Taylor-Offord, seismolog în cadrul GNS Science din Wellington.
Faptul că acest tsunami s-a produs în perioada sărbătorilor de Crăciun a readus în memorie fenomenul similar declanşat în Oceanul Indian după un cutremur, la 26 decembrie 2004, provocând moartea a 226.000 de persoane din 14 ţări, dintre care peste 120.000 din Indonezia.
Taylor-Offord a precizat că erupţia şi „zgomotele puternice de fundal” ar putea fi cauzele pentru care alunecarea de teren nu a fost înregistrată seismic.
Faptul că tsunamiul a fost provocat de un vulcan şi nu de un cutremur ar putea fi motivul pentru care nu a fost declanşată alertă de tsunami, au precizat oamenii de ştiinţă.
Locuitorii zonei de coastă au relatat că nu au văzut sau simţit niciun semn de avertizare, cum ar fi un seism sau apele care să se retragă de-a lungul ţărmului, înaintea apariţiei valurilor înalte de trei metri.
Jose Borrero, inginer specializat în riscul de tsunami în cadrul companiei eCoast Marine Consulting, a spus că fenomenele tsunami declanşate de alunecări de teren vulcanice sunt mai puţin înţelese decât valurile tsunami generate de cutremure, care au fost studiate mai intens.
Tsunami provocat de vulcan
În cazul tsunamiului generat de alunecări de teren sunt implicate mai multe variabile, printre care un anumit volum şi o viteză a rocilor care se prăbuşesc în apele oceanului pe pante submarine şi care pot declanşa un val uriaş.
„În Indonezia, ne aşteptam cu toţii la un alt tsunami devastator declanşat de un cutremur şi, iată, am avut unul declanşat de o alunecare de teren vulcanică”, a mai spus Borrero.
„Am văzut câteva imagini care sugerează că a fost vorba de prăbuşirea unui versant care se prelungeşte sub apă, dar această ipoteză nu va fi confirmată până când nu se va realiza un studiu în larg, în cadrul căruia să se facă măsurători pe fundul mării”.
Anak Krakatoa supranumit ''copilul lui Krakatoa'' s-a născut din vulcanul Krakatoa, care, în 1888 a erupt cu o atât de mare putere, încât explozia a fost auzită până în Perth, a spus Mika McKinnon, o cercetătoare din domeniul geofizicii din Vancouver, Canada.
McKinnon a precizat că vulcanii au versanţii formaţi din roci aşezate într-o structură dezordonată, nu foarte bine sudate unele de altele, şi se produc frecvent alunecări de teren. Dacă se întâmplă să fie vorba despre o cantitate mare, atunci poate disloca suficientă apă pentru a provoca un tsunami.
Nu există un sistem de avertizare timpurie care să poată detecta astfel de valuri tsunami provocate de alunecări de teren.
Anak Krakatoa este localizat foarte aproape de ţărm astfel încât nu ar fi fost timp suficient pentru a reacţiona şi a evacua populaţia.
„Este dificil să identifici un tsunami provocat de o alunecare de teren suficient de rapid încât să poţi emite avertizări utile”, a mai spus McKinnon.
„Un fenomen similar la Anak Krakatoa ar putea declanşa un alt tsunami, sau poate că nu va mai fi cazul. Poate peste o lună sau peste un an. Nu putem şti cu precizie”, a mai spus cercetătoarea.
Citește și VIDEO. Tsunami în Indonezia. Valurile mari de apă au lovit în timpul unui concert
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
