Oficial NATO: Rusia a făcut presiuni asupra României din cauza scutului antirachetă
Comandantul forţelor NATO din Europa nu este deloc mirat de ameninţările venite de la Moscova.
„România a fost supusă unor presiuni imense în momentul în care a devenit parte a sistemului american de apărare antirachetă. Polonia este supusă unor presiuni imense. Şi oricine altcineva va dori să participe la acest sistem defensiv va fi ţinta unei presiuni politice şi diplomatice. Amintiţi-vă discuţiile despre războiul hibrid”, a spus generalul Philip Breedlove.
De la Câmpia Turzii, unde a participat la manevrele militare comune româno-americane, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a criticat afirmaţiile ambasadorului rus la Copenhaga, care declarase că Rusia va considera drept ţinte toate statele care participă la sistemul antibalistic al NATO din Europa.
„Nu suntem de acord cu asemenea afirmaţii şi încă o dată precizez şi eu că sistemul anti-rachetă de la Deveselu este un sistem defensiv, care vizează apărarea antirachetă a ţărilor NATO”, a spus Mircea Dușa.
Argumente asemănătoare a folosit şi ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, într-o postare pe Twitter. Sistemul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci are un scop defensiv, susţine şeful diplomaţiei de la Bucureşti. Din această perspectivă, „ameninţarea folosirii forţei împotriva unui stat NATO este inadmisibilă”, mai scrie Bogdan Aurescu.
Ambasadorul Mihail Vanin a atras atenţia oficialilor de la Copenhaga că Rusia va considera ţinte toate statele care participă la sistemul antibalistic al NATO din Europa. Diplomatul rus a mers chiar mai departe şi a avertizat Copenhaga că navele militare daneze vor fi ţinte ale rachetelor nucleare ruse, dacă această ţară va lua parte la acţiunile Alianţei Nord Atlantice.
Ameninţările venite din partea diplomatului rus nu au rămas fără ecou nici în Finlanda. Ministrul finalndez de Finanţe a declarat, într-un interviu pentru presa din ţara sa, că este mai bine pentru securitatea Finlandei să nu adere la NATO.
Sistemul antirachetă al NATO va include elemente terestre, staţionate în România şi Polonia, dar şi instalaţii navale. În România, baza de la Deveselu a fost inclusă în acest sistem şi va deveni operaţională anul acesta. Aici vor funcţiona un radar care poate intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune şi 24 de interceptoare.
Şi Polonia va găzdui un sistem antibalistic similar, dar care va deveni funcţional în 2018.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
