Spaniolii din regiunea Andaluzia sunt supărați că rămân cu căpșunile neculese, pentru că nu mai găsesc muncitori zilieri. Cu toate că oficiul de forță de muncă a anunțat că se caută 10.000 de muncitori zilieri în agricultură, la fermele de căpșuni, doar 600 de oameni au depus cereri de angajare, asta în ciuda faptului că numai în provincia Huelva sunt înregistrați 9.000 de șomeri, toți proveniți din agricultură. Autoritățile și fermierii au constatat cu îngrijorare că spaniolii, dar nici românii pe care se bazau, nu mai vor să culeagă căpșuni.
Potrivit ABC, la începutul anilor '90, spanioli din toată Andaluzia mergeau să culeagă căpșunile din Huelva, la fiecare campanie de recoltare. Mai târziu, pentru că spaniolii aveau alte pretenții, aceștia au fost înlocuiți de zilieri din alte țări, cei mai mulți din România. Dar acum nu mai vin nici românii și fermierii se tem că vor rămâne cu toate fructele pe câmp.
Pentru campania de recoltare din acest an ar fi nevoie de aproximativ 90.000 de muncitori în fermele de căpșuni, afine și citrice, dar după prima etapă de angajare s-au primit mai puțin de 1.000 de cereri.
Porivit oficiului de ocupare a forței de muncă în domeniul agricol (GEA), în septembrie au fost anunțate 10.000 de posturi de muncitori la cules de căpșuni, dar doar aproximativ 600 de cereri au fost înregistrate, într-o perioadă în care șomajul agricol a crescut cu 4% și numai în Huelva există mai mult de 9.200 de șomeri legați de sectorul agricol.
De ce nu mai vor românii să culeagă căpșunile spaniolilor
Muncitorii români, cei pe care se bazau spaniolii la vremea culesului de căpșuni, nu mai vin să muncească pentru că nu mai sunt mulțumiți de banii primiți. Sindicatele din domeniu spun că oferta „nu este suficient de atractivă” și, în plus, angajatorii nu respectă contractul colectiv. Fermierii plătesc salarii „cu mult sub cele incluse în contractul colectiv sau muncesc zile în plus care, de asemenea, nu sunt plătite”, potrivit sindicatelor. Conform acordului în vigoare, ziua se plătește între 42,02 și 43,81 euro.
Sindicatul reclamă și „practici ilegale”, cum ar fi neplata de asigurări sociale și medicale, astfel că, în caz de accidente, nu sunt acordate concedii medicale plătite. În consecință, oamenii ajung să muncească în agricultură doar dacă nu găsesc altceva.
„Angajatorul agricol plătește salariul minim din obligație și caută pretexte pentru a da cât mai puțini bani”, susțin reprezentanții din sindicate.
