Căutătorii de comori din România pun în pericol un important patrimoniu istoric

Movilele funerare de pământ din județul Timiș au fost grav afectate de căutătorii de comori și de agricultura intensivă din ultimii ani.

Zece dintre movile sunt în pericol iminent de a fi distruse, a declarat, marți, pentru Agerpres, consilierul pe probleme de arheologie al Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Timiș, Victor Bunoiu.

„Dintre cele aproximativ 400 de movile funerare din Banat, menționate în literatura de specialitate, doar patru au fost supuse cercetărilor arheologice în ultimii 70 de ani. Una dintre cele mai afectate este movila (grămurada) de la Jupani (parte din situl Susani)'', a atras atenția Bunoiu. 

Arheologul din cadrul DJC Timiș a precizat că în urma cercetărilor de teren din acest an, au fost cartate aproximativ 50 de movile de pământ din județ și s-au inventariat și siturile puternic afectate de agricultură sau de căutătorii de comori, pentru că acestea ''trebuie supuse cu prioritate unor cercetări arheologice în vederea salvării, atât cât mai este posibil, a informațiilor științifice''.

Aflată într-o stare puternică de degradare, ca urmare a numeroaselor acțiuni de braconaj arheologic, movila funerară de la Jupani a constituit vara aceasta subiectul unei ample cercetări arheologice de salvare.

„Cercetările din această vară asupra movilei au scos la iveală faptul că este vorba cu siguranță de amenajări cu caracter funerar, morții care sunt depuși în movilă fiind incinerați'', a declarat coordonatorul științific al cercetării de la Susani, arheologul Dragoș Diaconescu, într-o conferință de presă.

Movila numită grămurada de la Jupani este situată pe malul pârâului Glavița, are o înălțime de 3,5 metri, un diametru maxim de 44 metri și este încadrată în epoca bronzului.

„În străinătate, sub astfel de movile se amenajează puncte muzeale care atrag mulți turiști, iar dacă va exista interes, se va putea face și în județul Timiș la fel, cu exponate culese din ceea ce se descoperă de către arheologi'', a menționat Victor Bunoiu.

Cercetarea a fost realizată de specialiști ai DJC Timiș, Universitatea de Vest Timișoara, Muzeul de Istorie și Etnografie și Artă plastică Lugoj, Muzeul de Arheologie, Istorie și Etnografie Timișoara, cu sprijinul Primăriei Traian Vuia.

„Dacă în perioada 2006 — 2012 existau cel mult șapte solicitări de autorizare (pentru detectoare de metale, n.r.) într-un an, în perioada următoare numărul acestora a crescut de mai bine de patru ori. În prezent, la nivelul județului Timiș există peste 100 de posesori autorizați de detectoare. Numărul descoperirilor raportate de aceștia este însă de 25 de ori mai mic'', declara Sorin Predescu, directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniul Național Timiș.