Inegalitățile persistă: Tinerii, cei mai afectați de șomaj. Date INS
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă a crescut în 2024, deși continuă să se remarce decalaje majore între bărbați și femei, urban și rural, dar mai ales între diferite niveluri de educație. Tinerii și persoanele cu un nivel scăzut de educație continuă să fie cele mai vulnerabile categorii, iar șomajul de lungă durată rămâne o problemă la nivel național.
Populația activă este estimată la 8,3 milioane de persoane, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,8% anul trecut, în creștere cu 0,8% față de anul anterior. Urmând trendul ultimilor ani, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi, respectiv de 72,0%, faţă de 55,3% la femei. Pe medii de rezidență, în mediul urban erau mai mulți angajați decât în mediul rural, rata de ocupare fiind de 69,8% în orașe, faţă de 57,0% la sate.
În cazul tinerilor (15-24 ani), rata de ocupare a fost de 19,2%, iar în cazul persoanelor vârstnice (55-64 ani) s-a situat la 53,4%.
Cel mai ridicat nivel al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (90,0%), mai arată datele INS, iar active erau 66,5% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi 36,9% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
În anul 2024 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 13,3% din populaţia ocupată.
„Distribuția populaţiei ocupate pe forme de proprietate arată că sectorul privat a absorbit 82,8% din aceasta; sectorul public concentra 16,6% din populaţia ocupată, iar ȋn sectorul mixt lucrau 0,6% dintre persoanele ocupate.
Specialiștii în diverse domenii de activitate și lucrătorii în domeniul serviciilor înregistrau cele mai mari ponderi ȋn totalul populaţiei ocupate (17,9% fiecare). Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi și asimilaţi (17,3%)”, mai arată Institutul Național de Statistică.
Pe industrii, din totalul persoanelor ocupate, 11,3% lucrau în sectorul agricol, 32,6% în industrie şi construcţii, iar 56,1% în servicii. În alte sectoare erau ocupate 6,9 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (21,2%), comerţ (19,8%) şi construcţii (12,1%).
Șomajul în România
Rata şomajului a fost de 5,4%, valoare mai scăzută cu 0,2 puncte procentuale decât cea ȋnregistrată ȋn anul precedent. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,7 puncte procentuale (5,7% la bărbaţi, faţă de 5,0% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 5,4 puncte procentuale (8,5% în rural, faţă de 3,1% în urban).
Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (23,9%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii cu nivel de educație scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 15,2%, respectiv 4,4%. Rata şomajului a fost de doar 1,9% în cazul persoanelor cu studii superioare.
Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,8%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 33,4%.
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 10,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 41,9%.
