Alegerile au trecut, greul abia începe
Alegerile prezidențiale au reprezentat un hop pentru economia României. Dar alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte nu înseamnă că am sărit pârleazul. Evident, alegerea unui proeuropean reprezintă un semnal economic pozitiv. Iar asta s-a văzut imediat. Bursa a crescut, leul s-a întărit, iar dobânzile de pe piața interbancară au scăzut luni. E o reacție a piețelor la faptul că România a evitat o derivă spre extrema dreaptă, dar problemele din economie rămân.
Noul președinte își preia mandatul într-unul dintre cele mai grele momente pentru România din ultimii ani. Pilonii pe care se sprijină economia sunt instabili. Țara trece printr-o criză bugetară din cauza deficitului uriaș, de 8,56% în 2024 și care amenință să ajungă la 10% în acest an. Totodată, banii din PNRR vin cu țârâita deoarece ultimele guvernări nu au fost incapabile să facă reforme. În plus, renegocierea PNRR cu Executivul european merge prost și am putea pierde cel puțin zece miliarde de euro.
Nicușor Dan este astfel în fața primei provocări a mandatului său – formarea unui guvern care să repună economia României pe baze solide.
Noul Executiv va fi cel care va achita nota de plată a dezmățului electoral din ultimul an și jumătate. Va trebui să ia o serie de măsuri fiscale pentru a reclădi încrederea autorităților europene și a investitorilor. Și asta urgent. Măsurile trebuiau luate, de fapt, încă de anul trecut, dar după anularea alegerilor prezidențiale Guvernul a amânat adoptarea unor măsuri nepopulare, iar acum a intrat în criză de timp.
Termenul limită este 4 iunie. La reuniunea consiliului EcoFin de la începutul lunii viitoare, oficialii europeni vor analiza dacă România a făcut eforturi pentru a redresa situația bugetară și dacă a respectat planul fiscal asumat anul trecut. În caz contrar, Comisia Europeană va declanșa, mai mult ca sigur, suspendarea fondurilor europene.
Agențiile de rating sunt și ele atente la același lucru. Dacă măsurile nu sunt credibile, România va ajunge în categoria junk, iar asta va însemna că Trezoreria se va împrumuta mai scump pentru a finanța deficitul și pentru a „rostogoli” datoria.
Nu doar Comisia Europeană și agențiile de rating sunt atente la deciziile viitorului Guvern, ci și oamenii de afaceri. Aceștia susțin că „amânarea unor decizii clare și oneste, atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și în privința politicii fiscale, nu va face decât să crească nivelul de impredictibilitate.
Companiile au nevoie să înțeleagă ce costuri vor avea în viitorul apropiat pentru a nu bloca și amâna investiții esențiale pentru dezvoltarea economică a țării” după cum se arată într-un comunicat al Confederației Patronale Concordia.
Pe lângă predictibilitatea fiscală și echilibrarea bugetului, oamenii de afaceri mai cer accelerarea digitalizării instituțiilor publice, simplificarea procedurilor administrative și eficientizarea mecanismelor de accesare a fondurilor europene și investiții prin fonduri europene pentru stimularea creșterii economice.
Sunt însă si reforme amânate ani la rând pe care noua putere le poate pune în practică. Cea mai importantă este reforma administrativ-teritorială.
În urmă cu doi ani, Camera de Comerț și Industrie a României cerea această reformă, tocmai în contextul preocupărilor privind reducerea cheltuielilor bugetare.
Organizația propunea reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.
În condițiile în care toate instituțiile publice deconcentrate ar fi regrupate sub această nouă formă administrativă, reforma va aduce importante reduceri de costuri pentru stat.
Există însă și alte motive pentru care reforma administrativă ar trebui făcută. România va putea atrage mai ușor fonduri europene pentru dezvoltare, iar Polonia este un exemplu în acest sens. Dar va putea atrage mai ușor și investiții străine, în condițiile în care acum autoritățile locale se află în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție mari din cauza retrocedărilor făcute haotic.
De asemenea, noul Guvern va trebui să studieze atent și Planul Draghi și să facă o strategie de dezvoltare pentru a crește competitivitatea economiei românești. Resursele critice, industria energetică, industria de apărare, noile tehnologii și inteligența artificială ar trebui să se afle în capul listei.
Toate astea în timp ce noul președinte trebuie să găsească căi de comunicare cu administrația Trump și să revitalizeze relația cu Statele Unite și, în același timp, să mențină unitatea europeană.
