Măsurile fiscale pregătite de Guvern: TVA de 11% și 21%, CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, alte modificări de la 1 ianuarie
Guvernul va aproba, în zilele următoare, noul pachet de măsuri fiscale menit să reducă deficitul bugetar. Potrivit Digi24, printre schimbările din ultimul draft se numără majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, precum și creșterea cotelor reduse la 11%. În analiză este și CASS pentru pensii, pentru cele care depășesc 3.000 de lei, precum și creșterea accizelor și un impozit suplimentar pe sectorul bancar.
Măsurile sunt cuprinse într-un document de lucru, care poate suferi modificări în funcție de negocierile purtate în cadrul Executivului.
Astfel, potrivit celui mai recent draft, ar urma să rămână doar două cote de TVA de la 1 august, dar încă sunt discuții privind creșterea cotei standard până la 21%. Măsura ar aduce la bugetul de stat, până la finalul anului, aproximativ 3,6 miliarde de lei.
O altă variantă este implementarea cotei de TVA de 11%. Cota de 9% aplicabilă alimentelor, medicamentelor, pentru livrarea de apă pentru irigații, serviciile de apă și canalizare, dar și livrarea de pesticide ar putea ajunge la 11%. La fel și cota de 5% aplicabilă energiei termice, lemnelor de foc și cărților.
Singura cotă redusă care ar urma să ajungă până la 21% ar fi cea din sectorul HoReCa.
De asemenea, până acum, se discuta despre impunerea CASS pentru pensiile de peste 4.000 de lei, dar potrivit acestui nou draft, pragul ar putea scădea la 3.000 de lei. O astfel de măsură ar aduce în jur de 1,3 miliarde de lei la buget până la final de an.
Accizele ar urma să crească și ele din august, pentru carburanți, tutun, alcool și cele care au conținut ridicat de zahăr. Impactul - 1,5 miliarde lei în anul 2025, respectiv 4,9 miliarde lei anul viitor, mai arată Digi24.
Se va institui un impozit suplimentar pe sectorul bancar - de la 2% la 4% pe cifra de afaceri, măsură care va avea un impact de 334 milioane lei în 2025 și de 1,3 miliarde lei în 2026.
În ceea ce privește impozitarea jocurilor de noroc, potrivit noului draft, se propune majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip “slot machine” (de la 5.300 de euro la 5.800 de euro/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 de euro la 1.000 euro), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%).
Măsuri care vor fi aplicate din 2026
De la 1 ianuarie anul viitor, ar urma să se aplice:
- Impozit pe dividende (16%)– impact de 3,63 miliarde lei.
Cota de impozitare va fi majorată de la 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente.
- Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piață – impact de 2,63 miliarde lei.
Începând cu 2026, impozitarea proprietăților pentru persoanele fizice se va baza pe valoarea de piață a activelor imobiliare. Se preconizează că reforma va duce la o dublare a veniturilor din impozitul pe proprietate de la persoane fizice.
- Impozitare de mediu – reformă PNRR – impact de 3,5 miliarde lei.
Guvernul va implementa o reformă a fiscalității verzi în sectorul transporturilor. Măsura cheie constă în introducerea TollRo, un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă pentru vehiculele de transport marfă cu o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone.
Creșterea rovinietei la 50 euro de la 28 euro– impact de 1 miliard lei.
România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an.
Redevențe și monetizarea activelor statului – impact de 150 milioane lei.
Redevențele vor fi revizuite și actualizate, în special la expirarea contractelor actuale, pe baza indicelui de inflație. În plus, se vor implementa măsuri pentru a spori valoarea activelor deținute de stat.
În privința sectorului bugetar, măsurile ar fi:
Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale – impact de 17,89 miliarde lei.
Se va aplica o înghețare generală a salariilor în întregul sector al administrației publice. Simultan, se va aplica o înghețare a tuturor drepturilor de asistență socială, inclusiv a tuturor categoriilor de pensii publice (atât contributive, cât și necontributive), indemnizații și alte beneficii sociale, care vor rămâne la nivelurile de plată din anul 2025.
Reforma administrației centrale (reorganizarea ministerelor și a serviciilor deconcentrate) – impact de 2,5 miliarde lei.
Se inițiază procesul de reorganizare a ministerelor, a instituțiilor subordonate și a structurilor descentralizate. Reorganizarea va include consolidarea entităților cu responsabilități similare, regionalizarea funcțiilor administrative și reducerea numărului de organisme descentralizate.
Reducerea pragului pentru voucherele de vacanță– impact de 500 milioane lei.
Se propune o restructurare a politicii privind voucherele de vacanță, acestea urmând a fi acordate exclusiv angajaților din sectorul public cu venituri lunare brute de până la 6.000 de lei. Utilizarea voucherelor va fi restricționată la perioada de extrasezon (în afara intervalului iunie-august).
Reducerea cheltuielilor la stat
Sporurile vor fi reduse:
- Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 de lei la 300 de lei/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025.
- Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază.
Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri:
- Ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%.
- Restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale).
- Creșterea numărului mediu de elevi pe clasă.
Mai mult, se propune introducerea contribuției obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate și ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcție de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile).
În privința autorităților publice locale, se propune reducerea normativelor de personal în funcție de populație, dar și introducerea de condiționalități bazate pe performanță (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale și cofinanțarea obligatorie a investițiilor naționale).
Companiilor de stat care înregistrează pierderi ar putea să le fie reduse, treptat, subvențiile bugetare, iar activitățile care nu aduc profit ar putea fi restructurate.
Nu în ultimul rând, de la investițiile publice ar urma să se facă economii de 10 miliarde de lei în acest an, întrucât se propun măsuri precum: transferul proiectelor de investiții eligibile din PNRR de la componenta de împrumut la cea de grant; finalizarea revizuirii componentei de împrumut a PNRR; restructurarea programelor naționale de investiții; introducerea cofinanțării obligatorii de către autoritățile publice locale; și actualizarea cadrului legal pentru evaluarea și selecția investițiilor.
