Acordul SUA–Marea Britanie, sub lupa UE: ce efecte are asupra afacerilor europene și comerțului global

Redacția Digi Economic Data publicării:
uk ue
sursa: shutterstock.com/

Comisia Europeană analizează acordul comercial încheiat săptămâna trecută între Statele Unite și Marea Britanie pentru a evalua implicațiile acestuia asupra Uniunii Europene și a comerțului global, potrivit comisarului european pentru economie, Valdis Dombrovskis.

Marea Britanie și Statele Unite au ajuns la o înțelegere privind reducerea sau eliminarea unor tarife comerciale, însă nu este vorba despre un acord de liber schimb propriu-zis. Mai degrabă, înțelegerea seamănă cu un memorandum care aduce beneficii punctuale în sectoare-cheie precum auto, metalurgie și aeronautică, dar cu un impact economic limitat.

Deși Donald Trump a declarat pe rețelele sociale că este un „acord comercial major”, în realitate nu este un tratat de liber schimb, întrucât președintele SUA nu are autoritatea de a semna un astfel de acord – decizia revine Congresului american.

„Analizăm în prezent cu atenție conținutul acordului pentru a evalua posibilele sale implicații, în special în ceea ce privește efectele asupra intereselor UE și asupra mediului global de comerț”, a declarat Dombrovskis, potrivit Reuters.

Uniunea Europeană se află, la rândul său, în negocieri cu Washingtonul pentru un acord comercial propriu, care ar urma să vizeze tarifele generale de 20% impuse majorității produselor europene, precum și taxele de 25% aplicate oțelului, aluminiului, automobilelor și pieselor auto.

Statele Unite au stabilit un termen de 90 de zile pentru finalizarea negocierilor, care expiră pe data de 8 iulie. Până atunci, majoritatea produselor din UE sunt taxate cu 10%, iar oțelul, aluminiul și automobilele rămân la un nivel de 25%.

„Negocierile dintre UE și SUA sunt în desfășurare, iar intenția noastră este să folosim această fereastră de 90 de zile pentru a ajunge la o soluție negociată, ceea ce rămâne prima noastră opțiune”, a spus Dombrovskis.

El a adăugat că, în paralel, Uniunea Europeană se pregătește și pentru un scenariu fără acord. Joia trecută, Comisia Europeană a propus măsuri de retorsiune ce ar putea viza importuri americane în valoare de până la 95 de miliarde de euro (107 miliarde de dolari), în cazul în care negocierile cu Washingtonul nu duc la eliminarea tarifelor impuse inițial de fostul președinte american Donald Trump.

Acordul SUA-Marea Britanie

Conform înțelegerii, tarifele de import de 25% impuse anterior de Trump asupra autoturismelor și pieselor auto din Marea Britanie au fost reduse la 10%, dar doar pentru un plafon de 100.000 de autoturisme britanice pe an. Exporturile care depășesc această limită vor fi taxate cu 27,5%. 

Taxele de 25% aplicate pe oțel și aluminiu au fost eliminate, însă SUA au impus un sistem de cote pentru produsele din aceste industrii, iar detaliile privind volumele acceptate fără taxe nu sunt încă clare. Valoarea exporturilor britanice de oțel și aluminiu este relativ modestă (700 milioane lire sterline / 818 milioane euro), dar tarifele afectau și produse finite (mobilier, echipamente de sport) în valoare de 2,2 miliarde lire (2,57 miliarde euro) – adică 5% din exporturile totale către SUA.

Taxa de 2% pe serviciile digitale impusă companiilor precum Google, Meta sau Apple nu a fost eliminată, deși SUA au criticat-o dur, catalogând-o „discriminatorie și nejustificată”. Marea Britanie a încasat aproape 360 de milioane lire (421 de milioane de euro) în primul an de aplicare.

Exporturile de carne de vită din SUA spre Marea Britanie beneficiază acum de un plafon majorat la 13.000 tone, fără taxe vamale. La schimb, fermierii britanici primesc același plafon pentru exporturile proprii. Marea Britanie a precizat clar că nu va relaxa standardele privind utilizarea hormonilor de creștere – interziși încă din anii ’80, spre deosebire de practica curentă din SUA.

Alte măsuri mai includ comerț liber pentru motoarele Rolls-Royce și piesele pentru aeronave britanice și eliminarea taxei pe etanolul importat în Regatul Unit.

Chiar dacă un acord va fi în cele din urmă finalizat, nu există nicio garanție că Trump îl va respecta. De exemplu, în primul său mandat, Trump a negociat acordul de liber schimb USMCA cu Canada și Mexic, pentru ca apoi să-l abandoneze în al doilea mandat și să impună din nou tarife de 25% pe unele bunuri.