Aur vs. Bitcoin: o bătălie financiară în vremuri de criză. Ce spun economiștii
Deși Bitcoinul, cea mai mare criptomonedă, câștigă tot mai mult teren ca activ de refugiu, acesta nu pare să conteste încă rolul consacrat al aurului în perioade de criză. Cele două active reprezintă paradigme complet diferite ale economiei contemporane, spun economiștii, iar dinamica dintre ele reflectă schimbările profunde din comportamentul investitorilor și din peisajul financiar global.
Anul acesta, ambele active au atins maxime istorice: Bitcoin a urcat până la un nivel record de peste 110.000 de dolari, iar aurul a depășit pragul de 3.500 de dolari pe uncie.
Aurul, activ de refugiu prin excelență
Aurul se tranzacționează în prezent la maxime istorice, cu o evaluare de piață estimată la 22 de trilioane de dolari, provenind din aproximativ 208.874 de tone extrase.
Considerat de secole un etalon al stabilității, acesta continuă să fie preferat în perioade de incertitudine. În opinia analistului eToro Bogdan Maioreanu, „rămâne activul de refugiu prin excelență”, iar creșterea actuală a prețului este determinată de incertitudinea globală: tensiuni geopolitice, inflație ridicată și așteptări privind reducerea ratelor dobânzilor în întreaga lume.
„Dacă ne uităm la corelația cu piețele financiare, aurul este mai puțin corelat cu S&P 500 decât Bitcoin. Potrivit World Gold Council, aurul are o corelație de aproximativ 0,2, ceea ce reprezintă o corelație pozitivă limitată. Acesta este unul dintre motivele pentru care, în perioade de incertitudine, capitalurile migrează către aur”, spune analistul.
În plus, aurul funcționează într-un cadru juridic bine stabilit, cu norme clare privind stocarea, comerțul și impozitarea.
„Bineînțeles, între Bitcoin și aur, aurul este fizic și de preferat. Însă problema cu aurul este că trebuie ținut undeva și costă... În schimb, Bitcoinul este mult mai ușor de deținut și de transferat”, punctează Adrian Codirlașu, președinte al CFA România.
Consiliul Mondial al Aurului lucrează acum la o soluție pentru digitalizarea aurului, pentru a permite mobilizarea acestuia pe piețele financiare.
Bitcoin: aur digital sau activ speculativ?
Ascensiunea recentă a Bitcoin a fost remarcabilă, atingând un vârf de 111.875 de dolari înainte de a se stabiliza în jurul valorii de 105.000 de dolari. Cu aproximativ 19,87 milioane de monede în circulație, capitalizarea sa de piață se apropie de 2,1 trilioane de dolari, plasând-o pe locul 6 la nivel global.
„Analiza evoluțiilor din ultimii ani indică faptul că Bitcoin se comportă mai degrabă ca o versiune amplificată a indicelui S&P 500, datele demonstrând această relație. Dacă ne uităm la 2024, S&P 500 a crescut cu 24%, în timp ce Bitcoin a crescut cu 135%. În 2023, S&P 500 a crescut cu 26%, iar Bitcoin cu 147%. În 2022, S&P 500 a scăzut cu 19%, în timp ce Bitcoin a scăzut cu 65%.
În ultimii cinci ani, Bitcoin și S&P 500 au afișat una dintre cele mai puternice corelații dintre activele majore, aceasta depășind adesea 70% pe perioade de 30 de zile”, arată Maioreanu.
Această dinamică sugerează o relație strânsă între Bitcoin și piețele tradiționale de acțiuni, în special în perioadele de stres crescut pe piață sau de incertitudine macroeconomică.
„Bitcoinul are, de fapt, două proprietăți esențiale”, spune Codirlașu. „În primul rând, are o cantitate limitată ceea ce îl face un activ rar și îl apropie de statutul de activ de refugiu. În al doilea rând, are și o componentă tehnologică foarte puternică: în spatele său există o rețea globală de computere, practic un supercomputer mondial.
De aceea, Bitcoinul a fost perceput în anumite perioade ca un activ corelat cu tehnologia, mergând în tandem cu indicele Nasdaq, iar în alte perioade, în context de inflație ridicată sau tensiuni geopolitice, s-a comportat mai degrabă ca aurul, adică un activ de rezervă. Are, deci, un caracter dual: este în același timp un activ tehnologic și un potențial refugiu financiar”, spune Adrian Codrilasu.
În orice caz, Bitcoinul e atractiv atât pentru investitorii instituționali, cât și pentru persoanele fizice. O analiză Bitwise și UTXO anticipează potențiale intrări instituționale de peste 420 de miliarde de dolari în bitcoin până în 2026, impulsionate de adoptarea sa de către companii listate la burse, fonduri suverane, ETF-uri și guverne. „Acest nou val de cerere coincide cu o schimbare de legislație cheie în Statele Unite, care începe să recunoască bitcoinul ca activ strategic de rezervă”, arată analistul eToro.
De altfel, președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că vrea să transforme SUA în capitala cripto a planetei. În martie, Trump a semnat un decret executiv pentru a înființa rezerva strategică de criptomonede, care include Bitcoin, Ethereum, XRP, Solana şi Cardano.
De altfel, unele țări păstrează rezerve strategice de active naționale pentru a diversifica deținerile guvernamentale și pentru a se proteja împotriva riscurilor financiare.
Nouă țări și guverne dețin 2,5% din oferta totală – peste 529.000 Bitcoin – SUA fiind cel mai mare deținător, cu 207.000 Bitcoin, și propunând să cumpere încă 200.000 în fiecare an, timp de cinci ani. Treisprezece state americane au deja propuneri de a constitui rezerve.
„Suntem martorii unei schimbări de paradigmă”, declara, recent, Mike Novogratz, fondator și CEO al firmei americane de criptomonede Galaxy Digital, pentru Reuters. „Bitcoin și întregul ecosistem de active digitale sunt pe punctul de a intra în mainstreamul financiar - acest impuls este alimentat de adoptarea instituțională, progresele în tokenizare și plăți și o cale de reglementare mai clară.”
România: între clasic și digital
În România, atitudinea față de aur și cripto se schimbă. Potrivit unui sondaj eToro, 53% dintre investitorii români de retail dețin criptoactive, iar 31% au investiții în mărfuri precum aurul. Bitcoinul este în fruntea intențiilor de investiție pentru 2025.
În sondajul de la nivel internațional, cand vine vorba de deținerile de criptoactive, românii sunt devansați doar de polonezi (54%), iar cei cehi (52%) sunt în urma noastră. Investitorii olandezi (43%) sunt cei cu cel mai mare procentaj care dețin criptomonede în lumea occidentală, urmați de spanioli (39%), germani (35%), americani (31%), britanici și australieni (30%), italieni (26%), francezi (25%) și danezi (24%).
Regulamentul european privind criptoactivele (MiCA) se aplică și în România, dar infrastructura și educația financiară rămân încă limitate.
Investițiile încă se concentrează în rândul tinerilor și al celor cu apetit pentru risc, în timp ce aurul rămâne preferat de investitorii conservatori. „Bitcoinul e volatil”, avertizează președintele CFA România. „Au fost scăderi și de 90% în trecut. Deci, cumva, cine îl deține trebuie să se gândească că poate pierde până și 90% din el. Și aurul are volatilitate ridicată, dar nu se compară cu Bitcoinul.”
Un lucru este clar: ambele active răspund aceleiași nevoi fundamentale: protejarea capitalului în fața incertitudinilor globale. Într-un climat marcat de inflaţie persistentă, tensiuni geopolitice şi interes instituţional în creştere, importanţa celor două active este mai relevantă ca oricând, a punctat recent și Vugar Usi Zade, director operaţional în cadrul Bitget, într-un comunicat.
Aurul oferă stabilitate și tangibilitate, în timp ce bitcoinul oferă avantaje precum portabilitatea și transparența prin infrastructura sa digitală.
