Buget 2025: O culegere de aspirații financiare, cu mici șanse să devină realitate, cred economiștii
Ministerul Finanţelor a publicat, joi noaptea, proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creştere economică de 2,5% sau „o premisă cel puțin științifico-fantastică”, așa cum cataloghează economistul Adrian Negrescu. Bugetul estimează că Produsul Intern Brut al României va fi de 1.912 miliarde lei în 2025.
Inflaţia medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%. Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2025 le înregistrează (contribuţiile de asigurări sociale 30,8% din total venituri), urmate de TVA (20,4% în total venituri), sume primite de la UE (13,1% din total venituri), impozit pe salarii şi venit (8,5%).
„Aș spune că e o culegere de aspirații financiare, cu mici șanse să devină realitate. Guvernul pleacă de la o premisă cel puțin științifico-fantastică, că economia va crește în acest an cu 2,5%, iar din această perspectivă se așteaptă la venituri mai mari cu cel puțin 24 de miliarde de lei. E o construcție pe care am mai văzut-o și în anii trecuți și care s-a dovedit a fi doar o poveste frumoasă, dovadă că anul trecut, de la o creștere economică prognozată de 3,4%, realitatea a dovedit că aceasta nu a depășit 1%. Mi-e teamă că nici în 2025 economia nu se va ridica la nivelul așteptărilor politicienilor în ceea ce privește încasările din taxe și impozite, mai ales că multe companii și-au restrâns activitatea și disponibilizează din ce în ce mai mulți angajați.
În ceea ce privește ideea că e un buget construit pe reduceri de cheltuieli, realitatea din draftul de buget arată total diferit față de ceea ce ne spun politicienii. Cheltuielile cu personalul sunt mai mari, cheltuielile cu bunuri și servicii de asemenea, pe ansamblu cheltuielile statului cresc cu 39 de miliarde de lei anul acesta. Deci nici vorbă de reduceri de cheltuieli cu bunuri și servicii, cu bugetarii, de reducere de cheltuieli menită să diminueze deficitul bugetar la un nivel sustenabil. Deficitul bugetar e programat să se situeze undeva la 28 de miliarde de euro în acest an, demn de o țară aflată în recesiune, nu de o țară pentru care se prognozează o creștere economică de 2,5%. Un deficit bugetar demn de o țară aflată în război, nicidecum de o țară aflată pe creștere economică, așa cum speră politicienii”, a declarat, pentru DigiEconomic, economistul Adrian Negrescu.
Economistul mai arată că estimările pentru anul viitor ridică semne de întrebare legate de finanțarea deficitului bugetar. Principala întrebare: vor crește taxele?
„Pare că aceasta este realitatea, în condițiile în care nu vedem măsuri menite să stimuleze activitatea economică, ci dimpotrivă. Am luat cele mai proaste măsuri prin ordonanța trenuleț, am redus consumul prin înghețarea veniturilor angajaților de la stat, pensionarilor, inclusiv copiilor cărora le-am înghețat alocațiile. E o construcție bizară din punct de vedere economic, în care guvernul îngheață alocațiile pentru copii mai ceva ca într-o țară bananieră, dar investește sute de milioane în construcția de stadioane. Nu înțelegem, de fapt, ce își dorește guvernul pentru 2025, să susțină protecția socială, să susțină oameni în contextul inflației, sau să construiască tot felul de proiecte care nu au legătură cu activitatea economică?”, se întreabă Negrescu.
Agenţia Naţională de Integritate, Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au prevăzută cea mai mare creştere a creditelor bugetare în 2025, în timp ce scăderile cele mai semnificative sunt propuse pentru Autoritatea Electorală Permanentă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Externe.
Vezi și BUGET 2025. Cine sunt câștigătorii și pierzătorii. Lista cu situația completă
„Sunt scăderi de cheltuieli minore raportat la dimensiunea deficitului bugetar. Faptul că se mai taie de pe aici, de pe acolo, că se cresc, de exemplu, bugetele serviciilor secrete, în condițiile în care noi înghețăm pensiile și alocațiile, frizează ridicolul. Pare că nu știm care ne sunt prioritățile, pare că ne bazăm pe niște venituri fantasmagorice, dovadă că pe încasările din TVA ne propunem mai mult cu 12,5 miliarde de lei în 2025, chiar dacă INS ne anunță că vânzările din comerțul cu amănuntul și comerțul cu ridicata sunt în scădere în ultimele luni. Economia pune frână, nu poate aduce încasări mai mari din TVA. Poate doar dintr-o creștere a TVA-ului, începând cu 1 iunie, să vedem încasări mai mari la bugetul de stat din această perspectivă”, mai spune economistul.
„Poate dintr-o creștere a TVA-ului”, însă guvernanții au promis în mod repetat că nu se va majora. Mai mult, premierul Marcel Ciolacu chiar a glumit, pe platforma de socializare Tiktok, scriindu-și pe mână propoziția: „Nu se mărește TVA-ul”.
„La cum arată construcția bugetară, pare că guvernul caută o soluție financiară miraculoasă pe care să se bazeze în a face toate plățile pe care și le-a asumat în 2025. Acest miracol poate fi doar o creștere a taxelor sau un acord financiar cu Fondul Monetar Internațional, un acord financiar care să ne ofere 30-40 de miliarde de euro, bani luați la o dobândă de 3-4%, față de 7-8% cu cât de împrumutăm în momentul de față din piețele externe. Acestea sunt singure variante, căci din economia reală este puțin probabil să aduni în plus 24 de miliarde de lei, chiar și cu această inflație majoră”, conchide Adrian Negrescu.
