CCR respinge sesizarea opoziției privind primul pachet de măsuri fiscale, asumat de Guvernul Bolojan
Curtea Constituțională a României a decis, marți, să respingă sesizarea AUR în legătură cu Legea „austerității”, adoptată prin angajarea răspunderii Executivului. Astfel, pachetul de măsuri fiscale poate merge la promulgare.
UPDATE 15:30
Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România, Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituțională.
„Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul, în cauza de față, și-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii și din alte categorii de indemnizații, iar prevederile care stabilesc această contribuție sunt constituționale [art.1 alin.(3) și (5), art.47, art.48 alin.(1) și art.56 din Constituție].
Argumente
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului, Curtea a constatat că:
- angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine;
- reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României;
- urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecințelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat și a afectării sustenabilității finanțelor publice.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
- reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizații, sunt în conformitate cu Constituția. Regula este cea a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistența medicală în sistemul de sănătate, excepția fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât și retragerea facilităților la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate;
- plata contribuției de asigurări sociale de sănătate de către cetățenii români nu creează discriminare în raport cu cetățenii străini/ apatrizi care sunt scutiți de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetățenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecție temporară și provin din zona conflictului armat din Ucraina;
- stabilirea cuantumului indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferențiate în funcție de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituției, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum și competența exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii;
- neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situația încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituției, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfășurării raportului său de muncă. O asemenea soluție legislativă încurajează salariații să își efectueze concediul;
- limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum și plafonarea indemnizațiilor și compensațiilor lunare pentru chirie în privința personalului militar, polițiștilor și polițiștilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituției, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale și nu au aceeași protecție constituțională ca dreptul la salariu. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect;
- condiționarea transferului, la cerere, a funcționarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituției, întrucât previne deplasarea în masă a funcționarilor publici de la o instituție la alta și protejează capacitatea administrativă a instituțiilor publice din care se solicită transferul;
- eșalonarea pe cinci ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituției, Curtea având o jurisprudență constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani;
- majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu conduce la o creștere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână).”
Știre inițială
Guvernul și-a asumat reent răspunderea în fața Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale, care include, printre altele, majorări de taxe, cea mai importantă fiind la TVA, creșterea accizelor și impozitelor pe dividende, precum și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026.
Printre măsurile fiscale ce urmează a fi adoptate de Executiv, în vederea corectării deficitului bugetar, se numără majorarea cotei standard TVA la 21% și a celor reduse la 11%, creșterea accizelor cu 10%, impozitarea dividendelor cu 16% în loc de 10%, precum și impunerea CASS la pensiile mai mari de 3.000 de lei. Impactul total al măsurilor propuse ar fi de 10,7 miliarde lei în 2025, din care 9,49 miliarde lei pe partea de venituri şi 1,25 de miliarde lei pe partea de cheltuieli.
AUR a susținut că „este o lege toxică, profund nedreaptă și profund neconstituțională, care reprezintă un abuz de putere comis cu cinism și dispreț față de români și față de principiile care guvernează o democrație autentică”.
„Guvernul a folosit abuziv procedura angajării răspunderii pentru a impune un pachet eterogen de măsuri care afectează grav milioane de români, fără o dezbatere reală în Parlament. Invocarea urgenței este un fals grosolan: deficitul bugetar nu a apărut peste noapte, iar Guvernul a avut ani la dispoziție să intervină prin mecanismele democratice normale. Ce face Bolojan? Împachetează tăierile, discriminările și umilințele în aceeași lege, o bagă pe gât Parlamentului și pretinde că e ' reformă'.
Legea atacată la Curtea Constituțională este un festival al sărăciei, al inechităților și al haosului legislativ: se elimină facilitățile pentru familiile cu copii - sabotaj direct la adresa politicilor demografice și a viitorului țării, se îngheață salarii și se anulează compensațiile legale pentru concediile neefectuate, se eșalonează hotărârile judecătorești definitive - un atac fără precedent asupra justiției și separației puterilor în stat, se menține personalul militar la limita subzistenței - semnal clar că acest Guvern nu respectă nici armata, nici demnitatea națională. În paralel, cinci vicepremieri și sute de sinecuri bugetofage își mențin privilegiile intacte. Guvernul cere 'austeritate' celor care abia supraviețuiesc, în timp ce sinecuriștii se plimbă în mașini de lux plătite din banii contribuabililor”, motiva partidul de opoziție.
De asemenea, în opinia AUR, legea „nu doar că este neconstituțională, este periculoasă”, pentru că „deschide calea unei guvernări în care Executivul face legi fără control parlamentar, ignoră Constituția, ignoră drepturile cetățenești și subminează autoritatea justiției”.
