Ce spune Consiliul Fiscal despre legea bugetului pentru 2025: „Ținta de 7% deficit este foarte ambițioasă”

Redacția Digi Economic Data publicării: Data actualizării:
romania modificari fiscale
sursa: shutterstock.com/

Construcția bugetară pentru anul 2025 este compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, arată Consiliul Fiscal într-o analiză a bugetului pentru acest an, amintind că România face parte din cele opt state din Uniunea Europeană (UE) care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, având cel mai mare dezechilibru bugetar. 

Draftul de buget pentru anul 2025 pornește de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată, arată instituția, făcând apel la o conduită bugetară responsabilă, având în vedere necesitatea de a preveni o retrogradare a riscului suveran al României la investment junk. Costurile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE.

Într-o opinie privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027, Consiliul Fiscal amintește că România face parte din cele opt state din UE care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, având cel mai mare dezechilibru bugetar. 

„Este bine că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să se întindă pe mai mulți ani, considerând reformele implicate și magnitudinea corecției – de la peste 9% din PIB, dacă se ține cont de impactul deplin al recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB. În noiembrie 2024, Consiliul UE a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al României”.

Anul 2024 a consemnat un deficit bugetar de 8,65% din PIB, al doilea cel mai mare deficit după cel din anul pandemiei, atunci când s-a situate la 9,55% din PIB. Cheltuielile au avut un ritm de expansiune aproape dublu față de veniturile bugetului public.

În 2024, România a avut și un deficit de cont curent de peste 8% din PIB, cel mai mare între economiile emergente din UE, a cărui finanțare prin îndatorare este în proporție de peste 60%. Datoria publică a atins aproximativ 54% din PIB la finele lui 2024, „un nivel încă rezonabil față de media din UE, dar creșterea foarte rapidă din ultimii ani este amenințătoare”. 

Ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă, mai arată Consiliul Fiscal, și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri.

„Este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice; măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională”.

De asemenea, execuția bugetară a anului 2024 indică un deficit cash de 8,65% din PIB, depășind cu mult ținta stabilită în bugetul inițial (5% din PIB), respectiv la rectificarea din septembrie 2024 (6,94% din PIB). 

„Măsurile de corecție bugetară adoptate reușesc să stopeze tendința de adâncire a deficitului și să-l îndrepte către o diminuare considerabilă”, mai arată instituția.

Mai mult, analiza cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2026-2028 arată că acesta este construit pe ipoteza unui control strict al cheltuielilor bugetare, care ar conduce la diminuarea ponderii acestora în PIB, fără a se avea în vedere un progres vizibil la nivelul veniturilor fiscale (inclusiv contribuții de asigurări). Suplimentar, ponderea investițiilor publice în PIB este preconizată a se diminua cu 2,5 pp. 

CF reiterează că menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar, asumată prin PBS, necesită o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile de investiții ale României și comparativ cu celelalte state din UE. „O reformă profundă a ANAF, care să conducă la creșterea permanentă a veniturilor din această sursă, este stringentă”, mai arată sursa citată.

Consiliul Fiscal mai consideră că, în lipsa unor politici fiscale care să sprijine traiectoria de consolidare fiscal-bugetară și pe partea de venituri, nu este credibilă o ajustare a deficitului bugetar pe termen mediu doar pe latura cheltuielilor, întrucât balanța riscurilor se înclină în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2026-2028. 

De ce aspecte trebuie să țină cont Planul Bugetar-Structural? De consecințele unei inevitabile diminuări a aportului fondurilor europene la procesul investițional și susținerea programelor de dezvoltare a economiei noastre. „O scădere puternică a fondurilor europene (se încheie

PNRR, se va aloca mai puțin din CFM) va afecta dinamica PIB potențial și, probabil, rata de creștere economică, dacă nu va crește contribuția resurselor interne ca factor compensator. Parțial, se poate compensa această diminuare anticipată cu o creștere a eficienței, calității investițiilor publice”, se mai arată în opinia instituției.

Nu în ultimul rând, Consiliul Fiscal mai subliniază că PNRR nu este repetabil, iar România trebuie să folosească la maximum banii europeni pe care Uniunea Europeană îi pune la dispoziție.

Citește opinia completă aici: Opinie CF Buget