Comisia vrea să limiteze drastic obligativitatea raportării ESG, pentru a recupera decalajul față de SUA. Impactul asupra României
Comisia Europeană a prezentat miercuri pachetul legislativ Sustainability Omnibus, menit să simplifice și să ajusteze reglementările de sustenabilitate profund criticate de mediul de business și unii politicieni. Pentru România, propunerea Comisiei reduce semnificativ numărul companiilor obligate să raporteze performanța ESG de la peste 6.000 la doar 300.
Inițiativa își propune, printre altele, să răspundă preocupărilor privind complexitatea reglementărilor și sarcina administrativă impusă de cerințele actuale de raportare și conformitate. Propunerea va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului pentru analiză și adoptare.
În septembrie anul trecut, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a publicat un raport de impact, avertizând că lipsa creșterii productivității în Europa reprezintă o „provocare existențială”. Dacă Uniunea Europeană (UE) nu își schimbă direcția, nu va mai fi „un lider în noile tehnologii, un model de responsabilitate climatică și un jucător independent pe scena mondială”, a scris Draghi, riscând astfel să rămână în urma Statelor Unite.
Pe partea de raportare, revizuirea Directivei privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă elimină 80% dintre companii din domeniul său de aplicare, limitând obligativitatea de raportare doar la firmele cu peste 1.000 de angajați. Potrivit unui oficial UE, scopul este de a „evita transformarea raportării de sustenabilitate într-o povară excesivă, mai ales pentru IMM-urile care nu au capacitatea de a respecta cerințe extinse de colectare a datelor”.
Deși această măsură reduce presiunea asupra companiilor, ridică îngrijorări cu privire la diminuarea transparenței în ceea ce privește eforturile de sustenabilitate corporativă. Investitorii și organismele de supraveghere ar putea avea dificultăți în evaluarea impactului climatic al unei companii, dacă o mare parte a ecosistemului de afaceri nu mai este obligată să raporteze, scrie Euractiv.
Impactul asupra României
Revizuirea Directivei privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă limitează obligativitatea raportării doar la companiile cu peste 1.000 de angajați. Astfel, majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din România sunt excluse din obligația de raportare, inclusiv cele listate la bursă. La nivel european, estimările vizează o reducere cu 80% a numărului total de companii afectate de reglementările CSRD.
Pentru economia românească, această ajustare va duce la eliminarea cerințelor de raportare pentru aproximativ 5.700 de companii, păstrând sub incidența directivei doar corporațiile mari, preponderent multinaționale, apreciază BuildGreen. Aceasta reprezintă o recalibrare a politicilor europene, menită să reducă birocrația pentru IMM-uri și să permită realocarea resurselor spre investiții concrete.
„Această reformă nu reprezintă un pas înapoi în sustenabilitatea europeană, ci dimpotrivă, o reconciliere a birocrației cu nevoile reale ale economiei. Permite companiilor să aloce resurse acolo unde generează rezultate măsurabile, precum reducerea emisiilor, și mai puțin în redactarea de rapoarte”, a declarat Răzvan Nica, fondatorul BuildGreen și CEO al Carbon Tool.
„Prin reducerea datelor care urmează a fi raportate, estimăm o creștere a importanței amprentei de carbon, cel mai relevant indicator al sustenabilității, și a KPI derivați. Analizele pe care le-am realizat pe baza informațiilor colectate prin Carbon Tool indică faptul că bugetele alocate raportării ESG pot fi redirecționate către proiecte de reducere a amprentei de carbon, eficiență energetică și inovație tehnologică, generând beneficii economice și de mediu mai tangibile”, a adăugat Răzvan Nica.
