Cum arată situația fondurilor din PNRR. Boloș: România, cu un an înainte de termenul limită, riscă să piardă peste 7 miliarde de euro
Comisia Europeană a impus condiţii ferme şi riguroase pentru investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar aceste criterii dure au evidenţiat un risc estimat de pierdere de 7,8 miliarde euro, anunță fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
România a încheiat informal negocierea cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte grantul alocat prin PNRR.
„Zilele acestea, după o lungă perioadă de negocieri aprinse şi complexe cu reprezentanţii Comisiei Europene s-a încheiat informal negocierea în ceea ce priveşte grantul alocat prin PNRR dar şi situaţia împrumutului. Negocierea a avut loc într-un context dificil, în care Comisia Europeană a impus condiţii ferme şi riguroase pentru investiţiile din PNRR.
Această rigiditate a fost accentuată de situaţia fiscală fragilă a României, generată în principal de lipsa unei corelări între reformele fiscale şi cele privind cheltuielile, dar şi de ritmul foarte scăzut al implementării investiţiilor asumate prin Plan", a transmis fostul ministru pe pagina sa de Facebook.
În urma negocierilor, s-a stabilit ca:
- investiţiile care rămân în PNRR, atât pentru componenta de grant, cât şi de împrumut, să aibă un progres fizic de minimum 50% pentru a securiza pierderea de bani din PNRR;
- investiţiile din PNRR care continuă cu finanţare din PNRR să poată fi implementate până la data de 31.08.2026;
- să securizăm partea de venit pe care nu îl mai dăm înapoi (grant), fără să poată fi absorbit în proporţie de 100%.
„Pentru România, acest proces a fost şi rămâne un exerciţiu dur, pentru că aplicarea criteriilor impuse aduce cu sine riscul de a pierde o parte semnificativă din fondurile PNRR", subliniază Boloş.
Aceste criterii dure pentru investiţiile din PNRR au evidenţiat un risc estimat de pierdere de 7,8 miliarde euro, dintre care cele mai afectate investiţii sunt:
- investiţiile din domeniul sănătăţii, cu suma de 920 milioane euro, în special zona de investiţii în spitale publice;
- investiţiile din domeniul mediului, cu suma de 2,290 miliarde euro, în special infrastructura de apă-canalizare şi deşeuri;
- investiţiile din domeniul educaţiei, cu suma de 728 milioane euro;
- investiţiile din domeniul eficienţei energetice, cu suma de 1,020 miliarde euro, în special eficienţa energetică din clădirile rezidenţiale destinate populaţiei şi instituţiilor publice;
- investiţiile din domeniul infrastructurii de transport, cu suma de 1,980 miliarde euro;
- investiţiile din domeniul digitalizării IMM-urilor şi renovarea energetică din Repower EU, cu suma de 728 milioane euro.
De asemenea, Cererea de plată 4, care cuprinde cele mai importante reforme pentru modernizarea statului şi restructurarea cheltuielilor publice, considerată piatra de temelie pentru continuarea PNRR, nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la închiderea oficială a procesului de renegociere.
Concluziile ministrului Investițiilor după mandatul proaspăt încheiat
Marcel Boloș a explicat că dincolo de date, situația din teren nu este favorabilă, având în vedere că se apropie termenul limită de alocare al acestor fonduri.
„Ce reiese din aceste date seci? Că suntem înainte cu un an calendaristic faţă de data de implementare a PNRR şi ne confruntăm cu două categorii enorme de risc şi anume:
1. Riscul de a pierde o sumă considerabilă de bani din PNRR, evaluată de serviciile Comisiei Europene şi ale PNRR la suma colosală estimată la 7,8 miliarde euro. Această sumă, cel mai probabil, s-ar tăia din împrumut. Dar pentru România este o veritabilă sursă de finanţare ieftină a investiţiilor, având un cost al dobânzii de doar 1,5% - 2%, nu 8% cum ne împrumutăm;
2. Riscul ca investiţii de 26,9 miliarde euro (diferenţa dintre valoarea contractelor de finanţare de 46,9 miliarde euro şi noua valoare actualizată a PNRR adică 20,4 miliarde euro), implementate de ministerele de linie, să rămână fără sursă de finanţare sau să fie continuate cu surse de finanţare din bugetul de stat. Rămâne de văzut ce se va întâmpla din punct de vedere al deciziei guvernamentale", conchide Boloş.
