Economist: „Economia va intra în recesiune. Acordul cu FMI, singurul colac de salvare”

Un euro a ajuns la 5,0991 lei la cursul valutar anunțat de Banca Națională a României (BNR), miercuri, atingând un nou maxim istoric. Deprecierea leului era predictibilă, spun economiștii, însă riscurile sunt majore, iar situația fără precedent.
Aceste fluctuații sunt absolut normale în momentul în care apare o surpriză de proporții, respectiv procentul cu care s-au calificat cei doi candidați în al doilea tur al alegerilor prezidențiale și decizia lui Marcel Ciolacu de a-și da demisia, care a alimentat incertitudinea.
„BNR trebuie să intervină pentru ca moneda națională să nu se deprecieze până la un nivel de alarmă. Deprecierea actuală a cursului, la 5,09 lei pentru un euro, era una predictibilă (a fost luată în calcul inclusiv la construcția bugetului pe acest an), însă dacă va mai continua pentru 5,1 lei, spre 5,5 lei, deja intră într-o zonă de risc major pentru economie”, afirmă economistul Adrian Negrescu, pentru DigiEconomic.
Dincolo de efectele inflaționiste (scumpirea tuturor produselor și serviciilor importante sau calculate în funcție de cotația euro), deprecierea monedei naționale determină o creștere semnificativă a dobânzilor, iar evoluția ROBOR demonstrează că, în numai câteva zile, „putem ajunge într-un scenariu în care românii să se trezească cu rate pe care să nu pot să le plătească”, mai spune acesta.
„Este de datoria BNR să găsească soluțiile necesare, să calmeze piețele, să transmită mesaje și să intervină pentru a ține cursul euro în jurul nivelului actual. Un curs de 6 lei/euro ar însemna un adevărat dezastru financiar pentru România, ar genera un exod masiv al capitalului și o creștere spectaculoasă a dobânzilor la credite.
Deprecierea va genera un prim val de inflație. În următoarea perioadă, indiferent de cine va veni la putere, ne așteptăm la alte două valuri de inflație - unul de la 1 iulie, generat de creșterea prețurilor la energie și al treilea dat de posibila creștere a TVA și a accizelor.
Efectele sunt inerente – economia va intra în recesiune, iar acordul cu FMI va deveni singurul colac de salvare în condițiile în care, cel mai probabil, economia va fi retrogradată la junk, iar statul nu va mai reuși să se împrumute de pe piețele externe.
Riscurile sunt majore, situația este fără precedent, astfel că sper ca politicienii să găsească soluțiile necesare pentru a nu ,da foc la țară’ din perspectivă economică”, conchide Negrescu.
Marți, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt la BNR, a declarat pentru digi24 că „există o serie întreagă de incertitudini și o perioadă de interimat care nu poate contribui la stabilitate”.
„Încercăm să obținem această stabilitate prin intervențiile pe care le face Banca Națională pe diverse căi. Una dintre aceste căi este creșterea dobânzilor. Trebuie să găsim acest echilibru între nivelul cursului și nivelul dobânzilor, astfel încât să nu aducem tensiune sublimentară într-o perioadă și așa tensionată.
Suntem cu o președinție interimară, cu un guvern interimar, cu o perioadă electorală care durează de ceva vreme, cu o direcție politică instabilă și neclară pentru ceea ce va urma în România. Deci, din acest punct de vedere, apar elemente suplimentare de incertitudine. Sperăm să găsim acel optim în această perioadă de incertitudine”, a mai spus acesta.