Noul plan al Comisiei Europene privind competitivitatea atrage critici. România, printre cei mai vocali membri UE
Noul proiect al Comisiei Europene privind competitivitatea, menit să ghideze activitatea Executivului European pentru următorii cinci ani, are în vedere simplificarea birocrației și eliminarea unor reglementări, cu accent în special pe Pactul Verde European.
Documentul Comisiei Europene, un proiect de propuneri - o „Busolă a Competitivității” - va fi prezentat pe 29 ianuarie. Acesta conturează 29 de măsuri și strategii pentru a crește productivitatea prin inovație și a decarboniza producția industrial.
„În unele domenii, politicile existente vor trebui accelerate și îmbunătățite, iar în altele va fi necesară o schimbare de abordare pentru a se adapta la noile realități”, se precizează în document, potrivit Politico.
Cu toate acestea, busola promite că Uniunea Europeană (UE) va „rămâne pe direcția” stabilită pentru obiectivele sale climatice. Însă accentul pus pe reducerea birocrației de mediu pentru a stimula economia europeană se aliniază cererilor tot mai puternice de revizuire sau anulare a unor părți importante din Pactul Verde — un set de reguli menite să aducă UE la emisii net zero până în 2050.
Cele mai vocale și puternice cereri pentru o reanalizare a politicilor de mediu vin din partea Partidului Popular European (PPE), familia politică a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ai cărei lideri și-au intensificat săptămâna aceasta atacurile asupra Pactului Verde.
Weekendul trecut, o întâlnire a liderilor PPE, condusă de Germania, a realizat un document care cere Comisiei să amâne cu cel puțin doi ani noile reguli privind sustenabilitatea financiară și corporativă, precum și mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră.
Liderii PPE și-au exprimat, de asemenea, opoziția față de țintele pentru energiile regenerabile — un element al Pactului Verde care anterior avea un consens larg în rândul statelor membre. PPE susține că politica climatică a UE ar trebui să fie „tehnologic neutră” — să nu favorizeze anumite tehnologii în detrimentul altora (de exemplu, pompele de căldură față de boilere sau energiile regenerabile față de energia nucleară) și să nu interzică tehnologii precum motoarele cu combustie la mașini.
Miercuri, premierul polonez Donald Tusk, membru PPE, a sugerat că noile legi climatice ale UE — multe dintre ele încă neimplementate — reprezintă motivul prețurilor mari la energie.
El a cerut o „revizuire a tuturor actelor legislative, inclusiv a celor din cadrul Pactului Verde”, și a solicitat „curajul de a schimba acele reguli care ar putea duce la prețuri prohibitive ale energiei”. Tusk a criticat în mod special taxa pe carbon pentru combustibilii fosili folosiți pentru încălzirea locuințelor și alimentarea mașinilor, care urmează să intre în vigoare în 2027. Remarcile sale au fost bine primite de premierul ceh conservator Petr Fiala.
Un alt politician PPE, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat săptămâna aceasta că lucrează la un „raport detaliat privind efectele negative ale politicilor din Pactul Verde” pentru România, lăudând rezervele naturale de gaze ale țării și capacitatea de producție a energiei pe bază de cărbune.
Franța cere modificări
Nu doar conservatorii europeni ridică aceste semne de întrebare — Franța, condusă de un guvern centrist, cere UE să amâne pe termen nelimitat regulile privind sustenabilitatea corporativă. Ursula von der Leyen a menționat aceeași lege când a promis „simplificări de amploare” în discursul său de la Davos, Elveția, săptămâna aceasta.
Proiectul Comisiei coincide cu demersul Franței de a reduce birocrația la nivelul Uniunii Europene. Parisul solicită o „pauză masivă” în stabilirea de noi reglementări europene și amânarea aplicării normelor care impun companiilor să raporteze amprenta lor de mediu.
Propunerile Franței, detaliate într-un document din 20 ianuarie consultat de Reuters, vin pe fondul unei reacții negative a companiilor europene față de noile reglementări de mediu adoptate în ultimii ani, care spun că le afectează competitivitatea față de rivalele din Statele Unite.
Franța cere, de asemenea, Uniunii Europene să amâne implementarea regulilor bancare Basel privind capitalul până în 2027, pentru a asigura o condiție de concurență echitabilă cu Marea Britanie, care a amânat deja aplicarea acestora pentru începutul acelui an.
Lista lungă de propuneri franceze, care include modificări ale normelor agricole sau chiar ale definiției legale a „deșeurilor”, face parte din ceea ce Franța numește un „șoc de simplificare” destinat să ajungă din urmă americanii și chinezii.
La o conferință de presă de vineri, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Stefan De Keersmaecker, a declarat că, deși „unul dintre pilonii importanți ai busolei este reducerea birocrației... angajamentele asumate în contextul Pactului Verde rămân pe deplin valabile”. Cu toate acestea, noua doctrină economică a UE pare să pună dereglementarea înaintea decarbonizării, iar eforturile climatice trec pe un plan secund în fața noii priorități a Comisiei: competitivitatea.
„Tranziția către o economie fără emisii trebuie să fie favorabilă competitivității și tehnologic neutră”, se arată în document. „Obiectivul Busolei este o Europă în care tehnologiile și produsele curate de mâine sunt inventate, fabricate și comercializate, menținând direcția către neutralitate din punct de vedere al carbonului.”
Proiectul Comisiei cuprinde elementele raportului prezentat în septembrie 2024 de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care îndemna blocul european să coordoneze politica industrială și să investească masiv pentru a ține pasul cu Statele Unite și China.
Raportul Draghi
În luna septembrie a anului 2023, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut lui Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, să vină cu propuneri pentru redresarea economiei UE, în contextul concurenței venite din partea Chinei și SUA, și pentru menținerea competivității.
„Europa este cea mai deschisă economie din lume, așa că atunci când partenerii noștri nu respectă regulile, noi suntem mai vulnerabili decât alții”, a declarat Draghi într-o conferință de presă, potrivit Reuters.
În deschiderea raportului, care se întinde pe aproximativ 400 de pagini, Draghi a explicat că Uniunea Europeană are nevoie de investiții suplimentare de 750 - 800 miliarde de euro pe an, de până la 5% din PIB - un nivel mult mai ridicat chiar și față de 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei de după Al Doilea Război Mondial.
„Creșterea economică încetinește de mult timp în Europa, dar am ignorat acest lucru”, a spus Draghi. „Acum nu mai putem ignora. Condițiile s-au schimbat: comerțul mondial încetinește, China devine mult mai puțin deschisă către noi... am pierdut principalul nostru furnizor de energie ieftină, Rusia.”
Deja statele membre UE au răspuns noilor realități, dar eficiența lor este limitată de lipsa coordonării, se arată în raport.
Procesul de luare a deciziilor din cadrul UE este complex și lent, iar Draghi sugerează extinderea votului cu majoritate calificată - unde nu este nevoie de o majoritate absolută a statelor membre - pentru mai multe domenii și, ca ultimă soluție, permite statelor să acționeze independent pe anumite proiecte.
Deși sursele de finanțare naționale sau UE existente vor acoperi o parte din sumele uriașe necesare pentru investiții, Draghi a menționat că ar putea fi necesare noi surse comune de finanțare - pe care țări precum Germania au fost reticente să le accepte în trecut.
„Dacă condițiile politice și instituționale sunt îndeplinite, aceste proiecte ar putea necesita și finanțare comună”, se arată în raport, menționând investițiile în apărare și în rețelele de energie ca exemple.
Creșterea economică a UE a fost persistent mai lentă decât cea a Statelor Unite în ultimele două decenii, iar China a recuperat rapid. O mare parte din decalaj se datorează productivității mai scăzute.
Draghi susține că UE se confruntă cu efectele prețurilor mai ridicate la energiei, după ce nu a mai avut acces la gazul ieftin din Rusia, și depinde de piețele externe. El a subliniat că organizația internațională trebuie să își sporească inovația și să reducă prețurile la energie, în timp ce continuă eforturile de decarbonizare, să reducă dependențele de alte state, în special de China pentru minerale esențiale, și să crească investițiile în apărare.
