Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă crește riscul unui război fiscal global. Care este poziția României
Al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă amenință să declanșeze conflicte globale privind taxele, experții exprimându-și îngrijorarea față de promisiunile republicanului de a penaliza țările care aplică taxe suplimentare multinaționalelor americane.
Un director de taxe al unei corporații multinaționale a declarat pentru Financial Times că 2025 „ar putea fi anul în care totul se va prăbuși și companiile vor fi prinse la mijloc”.
Alan McLean, președintele comitetului fiscal al Business at OECD, care reprezintă interesele mediului de afaceri în discuțiile cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a spus că impunerea de tarife ca răspuns la măsurile fiscale globale „ar putea împiedica creșterea economică prin creșterea costurilor operaționale pentru companii și majorarea prețurilor pentru consumatori”.
Disputele se concentrează pe nemulțumirea republicanilor față de un element crucial al unui pact fiscal global convenit la OECD, care permite țărilor să aplice taxe suplimentare multinaționalelor americane.
Trump, care s-a caracterizat drept „omul tarifelor”, a amenințat frecvent că va recurge la tarife vamale pentru a proteja interesele afacerilor și gospodăriilor americane. De la câștigarea alegerilor din SUA, președintele ales a amenințat să anuleze un acord de liber schimb cu Canada și Mexic și să impună tarife de 25% asupra importurilor din aceste țări.
Experții fiscali cred că Uniunea Europeană reprezintă o țintă a republicanilor, care au catalogat o parte cheie a acordului OECD, regula profiturilor subimpozitate (Under-Taxed Profits Rule - UTPR), drept „discriminatorie”.
Regula profiturilor subimpozitate
Impozitul minim pe profit la nivel global, de 15%, se aplică şi în România, ca urmare a transpunerii în legislaţia locală a Directivei europene 2022/2523, privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni, prin Legea 431/2023. Iniţiativa are la bază pilonul doi din reforma fiscală internaţională coordonată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Societăţile care fac parte din grupuri de mari dimensiuni, cu venituri totale de peste 750 de milioane de euro, trebuie să calculeze anual cota efectivă de impozitare, iar dacă aceasta este mai mică de 15%, să plătească un impozit suplimentar ca diferenţă până la această cotă.
Potrivit PwC, Impozitul minim global se stabilește printr-un set de reguli interconectate:
- Regula de includere a veniturilor (IIR): Societatea-mamă a unui grup trebuie să calculeze și să plătească partea sa din impozitul suplimentar pentru entitățile din grup care sunt impozitate la un nivel redus.
- Regula profiturilor subimpozitate (UTPR): Dacă impozitul suplimentar nu este colectat prin IIR la nivelul societății-mamă, acesta se aplică direct entităților grupului.
- Impozitul suplimentar național (QDMTT): Pentru entitățile din grupurile multinaționale sau naționale de mari dimensiuni, legea prevede un impozit suplimentar național calificat conform regulilor OCDE. Acesta are prioritate față de regulile IIR și UTPR.
UE vs Trump
„Există un sentiment larg răspândit printre republicani că firmele americane nu ar trebui să plătească UTPR”, a declarat Aruna Kalyanam, lider global în politici fiscale la EY.
UE a adoptat această măsură printr-o directivă în 2022, dar unii experți cred că blocul ar putea face compromisuri, în schimbul unui tratament favorabil din partea lui Trump.
„Europa are o cultură juridică puternică, iar legea este lege, dar îmi pot imagina un aranjament viitor între Trump și UE, în care UE ar renunța la UTPR pentru a evita un război economic”, a spus Valentin Bendlinger, consultant senior la ICON Wirtschaftstreuhand, o companie de consultanță fiscală din Austria.
Cu toate acestea, alți analiști consideră că o schimbare este puțin probabilă, deoarece ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre.
„(UTPR este) implementată pe scară largă, un atu puternic în negocieri și nu poate fi ușor retrasă”, a declarat Rasmus Corlin Christensen, cercetător în fiscalitate internațională la Copenhagen Business School.
Posibilitatea unui război fiscal va depinde de modul în care alte țări vor căuta să impună regula UTPR.
Până acum, UTPR a fost legiferată în jurisdicții precum Australia, Canada, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Coreea de Sud, Turcia și Regatul Unit, alături de UE.
„Va exista un fel de acord. Asta îi place lui Trump să facă. Însă va fi un proces dureros”, a declarat șeful departamentului fiscal al unei multinaționale.
O posibilă soluție prin care țările ar putea evita problema multinaționalelor americane supuse UTPR ar fi să amâne și mai mult data de aplicare a acestei reguli, după 2026.
