Uniunea Europeană plănuieşte o reformă radicală a bugetului, acordând mai multă putere guvernelor naţionale. Ce schimbări mai vizează
Bruxelles pregăteşte o revizuire radicală a următorului buget comun al Uniunii Europene (UE), în valoare de trilioane de euro. Planul, detaliat într-un document prezentat de Financial Times, propune un buget mai „ambițios” atât ca dimensiune, cât și ca structură, pentru a face față cererilor crescute de cheltuieli pentru apărare și rambursarea unor datorii semnificative.
Deși documentul nu indică o sumă exactă pentru cadrul financiar multianual, care va începe în 2028, Comisia Europeană susţine că este nevoie de cea mai amplă reformă de până acum privind distribuirea fondurilor, afirmând că „menţinerea status quo-ului nu este o opţiune”. Documentul subliniază că numai costurile de rambursare a obligaţiunilor emise în perioada pandemiei ar ajunge la 30 de miliarde de euro pe an, echivalentul a 20% din cheltuielile anuale ale blocului comunitar – o povară financiară fără precedent care va obliga UE să regândească contribuţiile totale.
Orice încercare de creștere a bugetului va întâmpina probabil o rezistență puternică din partea principalilor contributori, precum Germania și Țările de Jos.
În loc să organizeze negocierile în jurul categoriilor bugetare tradiţionale, Comisia Europeană a sugerat o revoluţionare a structurii bugetului, consolidând peste 50 de programe de cheltuieli „rigide” în trei fonduri principale, care ar oferi mai multă „flexibilitate” pentru a face faţă provocărilor neaşteptate.
Bugetul UE este finanțat în mod tradițional prin contribuțiile naționale, echivalente cu aproximativ 1% din venitul național brut al UE. Aproximativ o treime din buget este alocată subvențiilor agricole, o altă treime regiunilor mai puțin dezvoltate – prin politica de coeziune –, iar restul acoperă domenii precum ajutorul extern și salariile personalului UE. Conform noului buget simplificat, Comisia ar urma să stabilească un „plan unic pentru fiecare țară, cu reforme și investiții-cheie”, inclusiv fondurile regionale și subvențiile agricole. Aceasta ar oferi guvernelor naționale mai multă libertate în alegerea proiectelor, inclusiv a unora care anterior erau stabilite la nivel local în colaborare cu Bruxelles-ul.
Un al doilea fond, numit „Fondul european pentru competitivitate”, ar sprijini investițiile în sectoare-cheie și proiecte comune, în timp ce un fond „reconfigurat” pentru politica externă ar fi „mai bine aliniat cu interesele strategice ale UE”.
Aceste două fonduri ar putea permite UE să aloce o parte mult mai mare din buget proiectelor de apărare transfrontaliere, domeniu care nu a fost o prioritate în bugetele anterioare ale UE.
Această propunere inițială a Comisiei vine înaintea unei propuneri legislative oficiale privind bugetul – cunoscut oficial sub denumirea de Cadrul Financiar Multianual (MFF) –, care urmează să fie prezentată în această vară. Toate cele 27 de state membre trebuie să ajungă la un acord asupra acestuia, un proces care, pentru actualul MFF, a durat peste doi ani de negocieri.
Comisia argumentează că mecanismele actuale de distribuire a fondurilor sunt prea birocratice și lente în aprobarea proiectelor. Deși UE se află la jumătatea actualului său ciclu bugetar de șapte ani, doar 6,4% din fondurile regionale au fost cheltuite până în prezent.
Negocierea directă a pachetelor de cheltuieli cu guvernele statelor membre ar simplifica procesul și ar permite Comisiei să monitorizeze mai bine modul în care proiectele contribuie la obiectivele generale de reformă. Cu toate acestea, această schimbare ar putea reduce influența autorităților locale și regionale asupra utilizării fondurilor. Documentul subliniază că orice politică ar trebui să fie „concepută în parteneriat cu autoritățile naționale, regionale și locale”.
