Uniunea Europeană vizează inteligența artificială, biotehnologia și energia în cadrul unui demers pentru competitivitate globală
Inteligența artificială (IA), biotehnologia și energia verde accesibilă vor fi principalele domenii de interes ale Uniunii Europene (UE) într-un demers de a face blocul european competitiv pe plan global, potrivit unui nou proiect al Comisiei Europene.
Uniunea Europeană se află sub presiunea unor state membre, precum Franța, care solicită simplificarea reglementărilor privind afacerile europene, și se confruntă, de asemenea, cu noi provocări venite odată cu administrația președintelui Donald Trump.
Trump, care promite să elimine reglementările corporative din Statele Unite, s-a implicat în dezbaterea privind birocrația la reuniunea anuală de la Davos din această săptămână, îndemnând UE să simplifice reglementările și să reducă biocrația. De asemenea, el amenință cu impunerea de noi taxe vamale pentru exporturile europene în Statele Unite.
Documentul Comisiei Europene, un proiect de propuneri - o „Busolă a Competitivității” - va fi prezentat pe 29 ianuarie. Acesta conturează 29 de măsuri și strategii pentru următorii doi ani pentru a crește productivitatea prin inovație și a decarboniza producția industrială, scrie Reuters.
„Este momentul să trecem la acțiune”, se arată în proiect. „Fără o schimbare urgentă de abordare, viitorul UE ca putere economică, destinație de investiții și centru de producție este în pericol.”
Europa trebuie să fie în fruntea sectoarelor tehnologice care vor conta în economia viitorului, precum inteligența artificială, biotehnologie, energie verde, robotică și spațiu, mai subliniază documentul.
Proiectul Comisiei cuprinde elementele raportului prezentat în septembrie 2024 de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care îndemna blocul european să coordoneze politica industrială și să investească masiv pentru a ține pasul cu Statele Unite și China.
Comisia Europeană urmează să lanseze o nouă strategie care vizează decarbonizarea industrială, Clean Industrial Deal, la sfârșitul lunii februarie, cu inițiative menite să reducă cu 25% cerințele de raportare sustenabilă ale companiilor și să reducă prețurile la energie, care sunt de trei ori mai mari decât în Statele Unite.
Comisia va revizui reglementările UE privind substanțele chimice, va promova fabricile de inteligență artificială și va încerca să abordeze barierele pentru companiile inovative, se arată în proiectul de document.
De asemenea, va încuraja cele 27 de state membre ale UE să își coordoneze mai bine politica industrială și de sprijin, inițial în domenii precum rețelele energetice, infrastructura digitală, IA și producția de medicamente critice.
Franța cere mai puțină birocrație
Proiectul Comisiei coincide cu demersul Franței de a reduce birocrația la nivelul Uniunii Europene. Parisul solicită o „pauză masivă” în stabilirea de noi reglementări europene și amânarea aplicării normelor care impun companiilor să raporteze amprenta lor de mediu.
Propunerile Franței, detaliate într-un document din 20 ianuarie consultat de Reuters, vin pe fondul unei reacții negative a companiilor europene față de noile reglementări de mediu adoptate în ultimii ani, care spun că le afectează competitivitatea față de rivalele din Statele Unite.
Franța cere, de asemenea, Uniunii Europene să amâne implementarea regulilor bancare Basel privind capitalul până în 2027, pentru a asigura o condiție de concurență echitabilă cu Marea Britanie, care a amânat deja aplicarea acestora pentru începutul anului 2027.
Lista lungă de propuneri franceze, care include modificări ale normelor agricole sau chiar ale definiției legale a „deșeurilor”, face parte din ceea ce Franța numește un „șoc de simplificare” destinat să ajungă din urmă rivalele americane și chineze care cresc rapid.
Noul plan pentru energie al Uniunii Europene
Comisia Europeană va lansa, pe 26 februarie, un nou plan de acțiune care vizează decarbonizarea industrială. Viitoarea strategie se va concentra pe șase piloni, de la prețurile energiei și problemele forței de muncă până la reciclare și comerț.
Comisia este așteptată să prezinte mult-așteptatul Clean Industrial Deal – un plan multianual menit să sprijine industriile tradiționale consumatoare de energie, dar și noile tehnologii verzi, în februarie.
Amintim că România, fiind țară membră Uniunii Europene (UE), va trebui să se alinieze politicilor europene.
Deși planul este încă în faza incipientă de redactare, structura sa începe să prindă contur, a declarat un oficial UE pentru Politico.
Cei șase piloni ar putea fi:
- Securitatea energetică și prețurile la energie;
- Finanțarea;
- Reciclarea și materialele critice;
- Forța de muncă și competențe;
- Piețele de referință;
- Acțiune globală.
Raportul Draghi
În luna septembrie a anului 2023, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut lui Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, să vină cu propuneri pentru redresarea economiei UE, în contextul concurenței venite din partea Chinei și SUA, și pentru menținerea competivității.
„Europa este cea mai deschisă economie din lume, așa că atunci când partenerii noștri nu respectă regulile, noi suntem mai vulnerabili decât alții”, a declarat Draghi într-o conferință de presă, potrivit Reuters.
În deschiderea raportului, care se întinde pe aproximativ 400 de pagini, Draghi a explicat că Uniunea Europeană are nevoie de investiții suplimentare de 750 - 800 miliarde de euro pe an, de până la 5% din PIB - un nivel mult mai ridicat chiar și față de 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei de după Al Doilea Război Mondial.
„Creșterea economică încetinește de mult timp în Europa, dar am ignorat acest lucru”, a spus Draghi. „Acum nu mai putem ignora. Condițiile s-au schimbat: comerțul mondial încetinește, China devine mult mai puțin deschisă către noi... am pierdut principalul nostru furnizor de energie ieftină, Rusia.”
Deja statele membre UE au răspuns noilor realități, dar eficiența lor este limitată de lipsa coordonării, se arată în raport.
Procesul de luare a deciziilor din cadrul UE este complex și lent, iar Draghi sugerează extinderea votului cu majoritate calificată - unde nu este nevoie de o majoritate absolută a statelor membre - pentru mai multe domenii și, ca ultimă soluție, permite statelor să acționeze independent pe anumite proiecte.
Deși sursele de finanțare naționale sau UE existente vor acoperi o parte din sumele uriașe necesare pentru investiții, Draghi a menționat că ar putea fi necesare noi surse comune de finanțare - pe care țări precum Germania au fost reticente să le accepte în trecut.
„Dacă condițiile politice și instituționale sunt îndeplinite, aceste proiecte ar putea necesita și finanțare comună”, se arată în raport, menționând investițiile în apărare și în rețelele de energie ca exemple.
Creșterea economică a UE a fost persistent mai lentă decât cea a Statelor Unite în ultimele două decenii, iar China a recuperat rapid. O mare parte din decalaj se datorează productivității mai scăzute.
Draghi susține că UE se confruntă cu efectele prețurilor mai ridicate la energiei, după ce nu a mai avut acces la gazul ieftin din Rusia, și depinde de piețele externe. El a subliniat că organizația internațională trebuie să își sporească inovația și să reducă prețurile la energie, în timp ce continuă eforturile de decarbonizare, să reducă dependențele de alte state, în special de China pentru minerale esențiale, și să crească investițiile în apărare.
